Avem nevoie de propagandă de țară. Punct.

Dacă vreți o explicație mai pe larg, atunci iat-o: nu putem trăi la infinit cu jena că suntem români. Nu e fezabil. Nu toată lumea vrea să se alinieze unui Occident nebulos care nu e nici el doar lapte și miere și ale cărui valori pot să fie mai greu de înghițit uneori. Unii vor să fie mândri de cine sunt acum. Dacă nu mă credeți, uitați-vă la cât de multe voturi au primit Călin Georgescu și George Simion.

Dar asta nu înseamnă să o luăm tot pe aceeași pantă ca a comuniștilor și să cântăm despre un trecut glorios până când îl îngropăm pe cel adevărat, ci poate însemna să scuturăm un pic conceptul de România și de români și să băgăm altă placă.

Ce propun aici e în linii foarte mari, dar scopul e un punct de plecare de la care se pot trasa planuri mai bune și mai realiste.

Baza: istoria rescrisă ca una a rezistenței prin adaptare

Avem deja bazele aici: știm că românii au rezistat aici de-a lungul vremurilor, indiferent cine a venit peste ei. Să detaliem deci cum a fost cu venirile astea și ce anume s-a întâmplat - mai exact, să subliniem că românii nu s-au închis cultural și au tăcut în fața stăpânirilor, ci au fost flexibili și adaptabili. Au învățat limbile străine necesare ca să vorbească cu cuceritorii și cu alte națiuni. Acum un mileniu, vorbeau slavona ca să fie în circuitul creștin al zonei ăsteia de lume, la fel cum vestul vorbea latină (și slavona a rămas o limbă studiată multă vreme). Au învățat greacă. Au învățat franceză. Au făcut școli în limbi străine, inclusiv pe teritoriul României. În secolul 19, au făcut reviste în franceză.

Influențele străine nu au reușit niciodată să distrugă spiritul românesc. Nu am devenit slavi, nu am devenit greci, nu am devenit francezi și nu vom deveni nici englezi. Vom rămâne români orice-ar fi, dar ideea e să devenim mai buni.

Am fost mereu nu izolați, ci șmecheri și adaptabili. E drept că ne-am dat un pic cu străinii, dar asta și ca să avem acces la toate avantajele lor, de la știință la cultură la bani. Iar asta nu ne-a distrus, ci doar ne-a făcut mai puternici și mai abili. Nu am făcut noi Mica Uniune pe sub nasul marilor puteri, profitând de niște chichițe din litera legii? Nu am pus noi un rege german ca să ne asigurăm că avem aliați puternici și că nu plătim până ne iese pe nas pentru șmecheria noastră? Ba da.

Asta se poate aplica și acum. Suntem în UE pentru că e convenabil pentru noi. Știm engleză pentru că e convenabil pentru noi. Nu trebuie să redescoperim roata, ci putem fura meseria ei de la alții. Alții au tehnică bună cu care fac lucruri? O folosim și noi ca să facem lucruri. Alții au haine frumoase și artă mișto? Putem să facem și noi! Să ținem deci fruntea sus și să ne facem treaba în continuare.

Putem s-o formulăm ca pe o redescoperire. Cultura noastră și cunoștințele noastre tehnologice au avut mult de suferit de pe urma comuniștilor, care aveau ideologia lor din cauza căreia au neglijat multe aspecte, dar acum revenim în forță. Au trecut peste 30 de ani, furăm iar meserie și putem să facem lucrurile din ce în ce mai bine. Dă-ne încă un pic de timp și vom fi o forță de temut.

Mici modificări ale programei școlare

Programa școlară ar putea să pună mai mult accentul pe cultura și istoria pe care le avem. Ascultați la mine.

În primul rând, hai să le demonstrăm tuturor că suntem mândri de limba noastră. Să predăm scrisul pe calculator cu diacritice la orele de informatică. Știu, e o măsură nepopulară, nu-mi pasă. Nu putem vorbi de mândrie națională dacă nu ne asumăm măcar scrierea din țara asta. În plus, e o chestie care se învață mult mai ușor decât cred unii adulți - și cu un pic mai mult accent pe gramatică și ortografie, putem demonstra că românii sunt oricum, dar nu inculți sau analfabeți! Putem fi ordonați și curați și un pic învățați, chiar și în scriere. Doar să mergem un pic mai intens pe partea asta, inclusiv la sate. Avem mândria noastră, ce naiba?

Apoi, dacă tot nu renunțăm la orele de religie din școli și nu le putem înlocui cu istoria universală a religiilor, să ne asumăm ortodoxismul până la capăt. O colaborare BOR cu istorici ar trebui să ne dea o istorie a religiei ortodoxe pe teritoriul României, plus măcar o trecere în revistă a interacțiunilor dintre ortodoxism și alte versiuni ale creștinismului… sau chiar a interacțiunilor cu alte religii. Da, ok, românii au fost mereu ortodocși și asta a fost important - perfect. Dar ce înseamnă asta? Hai, să mișcăm un pic în front, ca să știm despre ce vorbim.

Nu știu care mai e situația pe la istorie, dar ar merge băgate câteva ore (pe an, nu pe săptămână) despre istoria culturală și istoria ideilor. Cum trăiau țăranii? De ce am avut o răscoală țărănească chiar și în secolul 20? Care erau ideile majore din epocile mai vechi?

Partea de istorie culturală poate fi completată și în orele de literatură română - discutat mai mult despre contextul operelor și cum influențează istoria ideilor textele pe care le citim. Care era publicul lui Eminescu? Dar al lui Creangă? Erau sămănătoriștii… sămănători? Ce idei circulau în epocă atunci când scria Negruzzi?

Propaganda funcționează cel mai bine atunci când oamenii nu știu, dar visează. Visează la un trecut care a fost bun, la o lume mai simplă, la intelectuali mai curați - și adevărul e că lucrurile n-au fost niciodată simple și ușoare și frumoase, ci e datoria noastră să încercăm să le facem mai bune. În plus, e mai ușor să vezi analfabeții leneși care doar pretind că iubesc cultura română, dar nu știu mai nimic despre ea, dacă ai câteva cunoștințe de bază. În plus, cu câteva cunoștințe extra, ești mai greu de manipulat. Dacă vine cineva și îți spune că țăranii români erau mulțumiți de condiția lor și munceau cu spor și bucurie, ai un răspuns de dat.

Propagandă culturală

Ok, suntem grozavi. Acum ce? Avem nevoie de moduri în care mesajele să ajungă la oameni, iar dacă te bazezi doar pe declarații de presă n-ai făcut nici cât un zero barat.

Avem două mari tendințe pe care vrem să le reunim: 1. România e super, am inventat stiloul și suntem Grădina Maicii Domnului! 2. România e câh și înapoiată, Occidentul e viitorul. Prima tendință tinde să fie cea a oamenilor care fac mai mult muncile cu cârca și vor să viseze la o lume mai bună în care să fie respectați și plătiți; cealaltă a oamenilor intelectuali care visează la o lume mai bună în care să fie… mă rog, tot respectați și plătiți.

Cu alte cuvinte, avem nevoie în primul rând de ceva care să ajute economia. Dar avem nevoie și de propagandă care să reafirme valoarea ambelor tipuri de roluri în societate - și de ceva care să îmbine naționalismul și viitorul într-o viziune unitară.

Propagandă culturală pentru patrioți

Mergem pe televizor și clipuri video online. Figura favorită a patriotului e țăranul român, cel în port popular care are roșiile alea bune și vinul și pălinca de casă. E un gospodar bogat.

Ei bine, propaganda noastră ar trebui să spună că țăranul nostru în port popular întâlnește agricultura modernă, cu tot ce ține de irigații, mașinării moderne, automatizări. Nea Vasile nu-și mai rupe cârca, măgărușul e animal de companie pe care-l călărește copilul cât merg pe câmp ca să vadă lanurile lor mănoase pe care le lucrează combinele. Produsele românești ajung pe piețele din Occident, țăranul se dă mare cu roșiile, castraveții și ce-o fi. Uniunea Europeană e o ocazie de vândut diverse lucruri care au fost produse cu mândrie în România. Apoi, dat niște bani la media ca să acopere și fondurile europene folosite pentru lucruri precum apicultură și nu numai. Sunt oportunități europene pentru sufletul micului țăran-întreprinzător român. (Dar asta trebuie să vină și cu ajutor pentru a accesa respectivele oportunități.)

Pe lângă asta, marile legende prind bine la genul ăsta de public, care nu e foarte încântat de demitizări. E ok, le lăsăm un pic mitizate, dar mai nuanțăm miturile. Clipurile istorice pot să fie cu eroii noștri, Ștefan cel Mare, Eminescu etc., dar să scoată în evidență și părțile multiculturale. Ștefan cel Mare nu doar bătându-se cu turcii, ci și profitând isteț de pe urma comerțului și alianțelor. Eminescu studiind la Viena, de unde se întoarce cu forțe noi pentru a clădi și el la literatura țării. Oamenii ăștia au avut doar de câștigat de pe urma deschiderii față de ideile altora - și la fel avem și noi.

Nu zic să mințim. Nu zic să fim falși. Zic să ne uităm în sufletul nostru de hapsâni sictiriți și cinici și să recunoaștem că lucrurile nu sunt chiar atât de negre în țară și că se pot scoate lucruri bune. Există în mod real potențialul de a face agricultură puternică în România. În același timp, și românii din istorie chiar au fost capabili de cultură și inteligență și au fost deschiși spre occident.

Ideea e să le vindem avantajele pe care le primesc ei din Occident, dar să le permitem să-și păstreze elementele care sunt importante pentru ei. Mândria românească, marile personalități, marile reușite, portul, istoria.

Propagandă culturală pentru occidentaliști

Aici trebuie scoase în evidență lucrurile noastre de valoare… dar pe bune. Și scuturate de praf și readuse la viață. Occidentaliștii tind să fie un pic mai rafinați, deci să rafinăm, dară.

Suntem una dintre țările mari ale Europei și avem potențialul de a deveni o forță în multe domenii. Avem forță de muncă, iar dacă știm cum să punem problema, avem și voință de muncă. E nevoie de ceva mai multe firme românești care să facă treabă serioasă și emigranții plecați de nevoie s-ar putea întoarce acasă unde să le fie bine. Nu există nimic care să ne oprească să fim buni și pentru noi, nu doar pentru corporațiile internaționale.

Dar occidentaliștilor trebuie să le vindem o Românie mișto și ofertantă cultural - nu pălinca și portul popular, ci o Românie intelectual-urbană, cu confort și eleganță. Și aici avem multe lucruri mișto, dar care nu sunt promovate suficient.

De exemplu, avem un început bun cu cărțile de istorie culturală de pe care le scoate Corint în zona de Istorii urbane. La fel, avem case de modă cu influențe tradiționale și croială modernă. Avem cărți, muzică și jocuri inspirate din zona de basme românești și tradiție și care sunt bine făcute. Trebuie doar scoase în evidență ca să se vadă clar că nu tot ce e tradițional e prăfuit, nu tot ce e artizanal e prost făcut, nu tot ce e țărănesc e sărăcăcios.

Propagandă culturală în general

Aș băga sponsorizări pentru ce ține de propagandă națională. În materie de sponsorizări de filme, măcar unul istoric și comercial o dată la doi ani.

În materie de cărți, aș băga premii în bani pentru cărți cu influențe românești puternice, pentru categorii comerciale: un roman contemporan, unul fantasy sau sf sau horror, unul de dragoste, unul YA, unul polițist, o bandă desenată. Premiat autorul cu o sumă mare pentru el, mică pentru Minister - 10.000 de euro, să zicem. Editura nu primește premiu, DAR va avea o comandă automată pentru suficiente exemplare din cartea respectivă încât să ajungă prin toate bibliotecile din țară - și sunt aproape 10.000 de biblioteci în țară, ceea ce nu e puțin (plus prestigiul, plus banii din alte vânzări către cei curioși). Cu jurizarea e mai greu, știu, dar hai că putem veni cu idei.

Pentru ce se sponsorizează/premiază la nivel național, să fie reclame. Să fie O Chestie Importantă.

Apoi, merită încurajați oamenii care scot de la naftalină haine, obiceiuri, povești și le transmit publicului într-un mod accesibil și distractiv. Nu să facă cosplay de țărănime și tradiție, ci să fie oameni simpatici care au hobby-uri mișto. Echivalente de Bernadette Banner, dar adaptate la România, din care afli diverse lucruri tradiționale care ori să-ți placă, ori să te ajute. Poate ai un husky și afli că poți să-i torci blana pe care a năpârlit-o și să-ți faci fular din ea (doar zic).

Vorbesc de lucruri nu foarte mari, dar care să aducă laolaltă atât pasionații de tradiție, cât și tineretul urban care-și caută ceva interesant de făcut. Bunica care știe să brodeze o ie și nepoata care înțelege ce ține de slow fashion și sustenabilitate nu sunt la război una cu cealaltă, ci au ceva să-și dăruiască reciproc.

Cum câștigi tu, ca partid/politician, din asta

În primul rând, câștigăm toți. O identitate de țară mai unită și mai puțin scindată duce la situații în care nu vrem să ne dăm în cap unii altora și nu ajungem să votăm radicali pentru că par singurii care vorbesc pentru noi.

Dar hai să trecem la al doilea rând, pentru că ești politician și deci altruismul probabil nu-ți stă în natură. Ce zic eu e populism pentru toată lumea. Demonstrezi că există o falsă dicotomie între valori tradiționale și occident și că toată lumea poate câștiga. Dacă discursul tău se mulează și pe nostalgicii după vremuri mai bune în care românul era român, și pe progresiștii care vor o viață frumoasă și sustenabilă, le dai un front comun tuturor și te pui în fruntea lor.

Evident că nu e suficient să ai propagandă și ai nevoie și de lucrurile care chiar fac țara să funcționeze. Da, trebuie să ai un mod de a asculta probleme oamenilor și a rezolva din ele. Da, evident că nu o să le poți face pe toate și o să te iei cu mâinile de cap. Dar nu e destul să te zbați, e important să știe lumea spre ce tinzi. Și zău că ar fi bine să tindem spre o Românie unită, nu spre una în care câștigă ori tradiționaliștii, ori occidentaliștii.

Iar dacă tot ce-am zis a fost naiv, atunci așa să fie. Dar vreau să văd ceva mai bun de la cei din jur și care să unească, nu să dezbine.

Ah - și dacă tot ce zic aici sună naiv pentru că e optimist? Atunci problema e la voi. Propaganda ar trebui să fie optimistă, nu să ne facă să vrem să ne tăiem venele. Pentru că dorința de a ne tăia venele n-a motivat niciodată ne nimeni să facă nimic bun. Optimismul meu înseamnă să setăm obiective sus și apoi să facem pe dracu-n patru să ne ghidăm după ele și să încercăm să facem să fie totuși bine.