De câteva zile încoace mi se pare că aud chei târșâite pe corzi de pian. Solnițele par să se plimbe pe mese ca niște extratereștri psihopați, preocupați doar de exterminare. Și dintr-un motiv sau altul mă tot aștept ca șurubelnițele să funcționeze de la distanță.
Am unele povești care sunt oarecum suspendate, care au elemente la care mai trebuie să mă gândesc, care nu se leagă foarte tare încă. De ex., e una care are o temă destul de puternică de răzbunare (pe lângă alte teme). Și, de ceva timp, rămăsese în ceață exact ce avea de gând să facă persoana respectivă efectiv ca gest de răzbunare.
Din când în când vreau să scriu câte o chestie, dar mi-o ia altcineva înainte. Sau aș vrea să dau share pe Facebook, dar e prea mare osteneala să-mi fac cont.
Știu că sunt mai multe persoane pe aici pasionate de spiritualitate, sine și tot tacâmul. Vă voi recomanda un curs de pe Coursera, un site de care v-am zis deja că sunt foarte încântată pentru că oferă cursuri gratis, predate de profesori universitari, făcute exact pentru internet.
Nu preiau prea des articole, dar a trebuit să-l preiau pe acesta de pe blogul lui Dorin Lazăr. Pentru că îmi spune că n-am voie să-l iau, de-aia.
Mă întreb dacă trebuie să recit tot imnul României, sau doar partea care se cântă. Dacă tot, poate primesc perioadă de graţie 24 de ore ca să-l învăţ, altfel rămânem blocaţi acolo până vine careva să mi-l şoptească la ureche.
Iată articolul:
Posted on by Dorin Lazăr
Tovarășii de la CFR sunt meseriașii de azi. Și ard de nerăbdare să fiu dat în judecată de tovarășii de la CFR, pentru că o să fie fain de tot. Astăzi mă simt ilegalist și doresc să mi se interzică drepturile civile pentru că am dat un link către CFR Călători.
Tocmai am pus mâna pe una din cărţile despre fanfiction pe care le voiam de foarte multă vreme (doar că n-o voiam destul). The Democratic Genre: Fan Fiction in a Literary Context
El, „Ce faci?”
Eu, „Mi s-a zis să lucrez la chestiile astea ca să ajung până la urmă maestră în ce fac.”
El, „Nu înveți să fii general spălând WC-uri și nici să fii scriitoare corectând articole proaste.”
Am câteva mail-uri de-ale voastre la care trebuie să răspund. Nu v-am uitat, nu vă ignor. Pur și simplu ajung greu la ele. Sunt în principiu prin zonă, moderez când sunt pe calc și am net. Acolo e nevoie doar de un click și vă văd comentariile repede.
Ok, scuze că pun un nou articol când toți vreți să aflați ce-i cu MISA și Gregorian Bivolaru și alte alea (vă văd intrând), dar sunt prea entuziasmată ca să n-o fac.
Una dintre cele mai simpatice explicații ale păcatului pe care le-am citit vreodată, într-o carte în care un preot și o vrăjitoare stau de vorbă: