Tocmai am terminat de scris sezonul 3 de Flight from Hell. Da, dacă ești nou pe blog, scriu în sezoane. Mi-am ales o editură mai șui, care publică un capitol/săptămână, stil serial TV. Am scris treizeci și șase de capitole de aproximativ 2500-3000 de cuvinte fiecare (ultimele nu-s publicate încă).
Unul din dialogurile alea care mi-au rămas în minte.
A: Am cumpărat niște rondele de rechin. Știi ce grasă e carnea de rechin? Nu-ți poți imagina, nici mie nu mi-a venit să cred.
Am spus-o și pe Facebook, hai s-o spun și pe blog: urăsc să-mi aud singură vocea. „Păi bine, bine, dar nu faci tu și audiobook-ul de la propriul tău roman?” ar putea întreba unii. „Cum se împacă asta cu faptul că ai o voce nasoală?”
Discutam azi cu cineva despre tot felul de chestii mici, dar interesante pe care le-am reținut din băncile facultății. Cel mai puternic mi-a rămas în minte o idee deprinsă în cardul cursului de literatură engleză (an I, sem. II, neoclasicism și romantism) legată de originea modernă a noțiunii de „entuziasm”, care înainte să fie un cuvânt perfect uzual și inocent care denotă o chestie destul de bună, a avut sensuri religioase și peiorative.
Am citit articolul ăsta în care Corina Georgescu povestește, foarte fain și cu lux de amănunte, cum a fost acostată de câțiva derbedei și cum destul de repejor ăștia au ajuns să fugă mâncând pământul. Chiar vă recomand articolul, e mai vesel ca al meu.
Sunt prinsă cu tot felul de chestii zilele astea, deci am doar jumătăți de articole pentru blog, dar trebuie să vă anunț: există un concurs de poezie, în România, care ar putea interesa pe toată lumea:
Aflată acum: pe 21 martie (adică vineri), tot felul de cafenele din țară te lasă să-ți plătești cafeaua cu o poezie. Evenimentul e organizat de Julius Meinl.
Cei de la Humble Bundle, pe care-i tot pomenesc, fac o chestie mișto: adună câteva jocuri/cărți electronice/cărți audio într-un pachet, le vând la cât vrei să dai pe ele și donează banii primiți în scopuri de caritate.