Roxana-Mălina Chirilă

artă

Bitcoinul ca formă de artă

Am un prieten care mi-a spus o chestie la mintea cocoșului: bitcoinul nu e o monedă reală, pentru că nu e susținută de nimic: nu se bazează pe o economie, nu se bazează pe resurse utilizabile. Plutește în aer, e speculă pură. Nu e o monedă reală, nu poți fi plătit în bitcoin, nu-l poți folosi la piață. Iar monedele reale se bazează pe economie, pe faptul că sunt relativ stabile, iar schimbările lor depind de factori clari.

Clubul doamnelor

Am dat peste imaginea de mai sus aici: sursa. E un articol despre afișe și imagini făcute împotriva sufragetelor, tipele din Anglia de la începutul secolului XX care voiau ca femeile să aibă dreptul să voteze. Sunt mai multe imagini acolo, dar asta îmi place la nebunie. Ce vrea să spună e „Uite, ce oribil ar fi dacă femeile ar face la fel ca bărbații! Ar merge în club, ar fuma, ar sta la bar – nu e groaznic?

Arborele lingvistic – desenat ca un arbore

Am dat peste una dintre cele mai frumoase reprezentări ale arborelui limbilor, cu ramuri din care se desprinde fiecare grup, fiecare limbă… Bine, nu se văd influențele, ci doar rădăcinile limbilor, dar chiar și așa mi-a luat ochii arborele. Nu e complet (în sensul în care nu conține toate limbile pământului), ci se referă doar la acele familii de limbi care apar într-o bandă desenată a autoarei, Minna Sundberg, care bandă desenată e pe net, aici.

Artă interesantă, găsită pe net III

În ultima vreme n-am prea stat să mă uit ce mai fac grupurile de artiști pe care le știu, dar am găsit câteva chestii. 1. Fotografii de Lauren Simonutti. Fără manipulări digitale. 2. Benzi desenate NSFW (de obicei). Am dat peste Oglaf penru că m-am învârtit suficient prin cercurile greșite. Sunt benzi desenate săptămânale, cu umor în general explicit sexual (excepții fac săptămâni ca asta, când nu există niciun organ sexual nicăieri în imagine).

Artă interesantă, găsită pe net II

Data trecută n-am specificat destul de clar: chiar găsesc chestiile astea pe ici, pe colo, printre multe chestii de toate felurile, făcute de artiști din tot felul de părți. Laura-Anca Adăscăliței, care face ilustrații de cărți pentru copii… și altele: Am niște cărți de joc și semne de carte cu desenele ei. Și niște felicitări. Pe urmă, din capitolul „I had a class on environment design and made this”: Un tip care face benzi desenate bazate pe Harry Potter.

Artă interesantă, găsită pe net

Bănuiesc că nu sunt singura căreia îi place să se uite la poze mișto, la picturi mișto, la desene mișto șamd. Click ca să și puteți vedea ceva, evident. Încep cu blogul unui brașovean, „rdln’s blog„. Are tot felul de poze faine, câte ceva pentru fiecare. Mie-mi plac mai mult peisajele, dar găsești și portrete, motociclete, mașini, hochei, Brașov, avioane… Niște thumbnail-uri de la el: E câte ceva pentru toți pe acolo.

Poze

Am luat o pauză de la diverse cursuri azi ca să mă distrez cu niște poze mai vechi.

Una din Herăstrău, iarna:

Artă, MISA și inițieri – partea II

Inițierea în artă care se dă în cadrul taberelor Siddhaarta seamănă ca idee cu un fel de ritual: e vorba de un fel de proces etapizat pe care-l faci în vreo oră (poate mai puțin) și al cărui efect durează 24 de ore.

Teoretic ritualul ăsta e perfect secret și n-ai voie să-i spui nimănui nimic de el. Practic vorbind nu mai țin minte exact cât dura fiecare etapă, așa că oricum nu-l puteți face. Unde mai pui că nici nu sunt peeeerfect sigură că n-am uitat afară vreun detaliu.

Artă, MISA și inițieri – partea I

Am primit azi pe mail o înștiințare cum că va avea loc o „tabără de artă divină inițiatică” în octombrie la Herculane (12-18 octombrie 2012). Acuma, șansele să mă duc pe acolo sunt destul de slabe, că pe lângă faptul că m-am lăsat de curs nici nu sunt în țară în perioada respectivă. Dar o s-o iau ca pe o ocazie să povestesc puțin despre artă, viziunea lui Gregorian Bivolaru asupra artei și despre inițierea în artă pe care o promit aceștia participanților.

Ca mic „teaser” o să vă spun că inițierea în artă presupune ca artistul să-și controleze publicul. Pe deasupra, artistul crează „conștient” într-un mod care ucide arta din fașă – cel puțin în ce privește un număr de artiști pe care-i cunosc, tehnica lui Grieg e imposibil de urmat cu rezultate bune. De ce? Pentru că Gregorian Bivolaru nu e nici artist, nici nu le are cu istoria sau teoria artei, dar dă impresia că știe care e faza.