Roxana-Mălina Chirilă

bărbați

Considerente subiective despre două tipuri de bărbați

Discutam cu cineva nu demult că dacă e vorba de bărbați care vor ceva de la o femeie, cred că un Casanova îi e superior unui individ cu înclinații religioase/spirituale. Cu un Casanova știi exact unde stai și ce vrea de la tine. Un Casanova te sună și zice „Salut, trec pe la tine diseară?” Și tu zici da sau nu, după cum ai chef, dispoziție, statut relațional etc. Oricum ar fi, un Casanova nu-ți încurcă viața mai mult de câteva zile, hai săptămâni dacă ai făcut imprudența să crezi că totuși ar putea rezulta o relație, după care gata și la revedere.

„Salut, păpușa, nu-mi dai numărul tău de telefon?”

Azi mă uitam la Laci Green, care are niște filmulețe mișto la „Sex+”. Uite aici: Într-adevăr, nu știu nicio tipă de care să nu se fi luat niciodată un bărbat pe stradă. Indiferent cu ce era îmbrăcată. Țin minte că la un moment dat eram într-un trening destul de ponosit, cu un rucsac în spate și s-a apropiat de mine un moș pe la vreo 70 de ani, probabil beat. M-am oprit să văd ce vrea (respectăm bătrânii, chestii de-astea) și a bâguit ceva despre sex și paturi și eu și el.

Postarea semi-obligatorie despre bărbatul ideal.

Am observat o chestie pe blogurile scrise de femei: de obicei conțin o postare (sau mai multe) despre bărbatul ideal și iubirea ideală. Citez: Bărbatul potrivit trebuie să vă respecte, să vă înțeleagă, să aibă timp pentru a vă asculta, să aibă timp pentru o plimbare, să vă surprindă cu un trandafir într-o zi normală, să vă sărute fruntea, să vă fie iubit, prieten și frate. (sursa) Știți stilul, da? Dacă nu, vedeți aici două liste, de la alte tipe.

Ghidul homofobului pentru supraviețuire

[Articol dedicat celor care sunt oripilați de chestii pe care femeile nici nu le mai remarcă. Și celor care se întreabă de ce femeile privesc străinii cu suspiciune. Da, chestiile astea mi se întâmplă și în ziua de azi.] Am avut șansa să cunosc câțiva bărbați absolut oripilați de homosexualitate și homosexuali. Din nou și din nou, aceși oameni au întrebat retoric în prezența mea: „Eu ce fac dacă se dă un bărbat la mine?

Scepticism în fața feminității

După ce au făcut mișto de Otravă, Dorin și Vali Petcu au link-uit către un articol despre greșelile femeilor în relații. Ceea ce e ok, dar la fel cum ei au antene speciale pentru captarea bullshitului masculin generator de lacrimi și ațâțător de sentimentalism, am și eu antene speciale pentru captarea bullshitului feminin generator de hotărâre de a-ți schimba viața și a deveni mai bun/ă. Faza cu articolul respectiv e că are în mare parte dreptate, doar că greșește cam în aceeași măsură.

Încă niște conversații cu Linda (rochii masculine, fuste și kilturi)

(de ce nu ni se permite mie și Lindei să stăm prea mult împreună? Poate din cauza ideilor crețe) În urma comentariului cu Ionuț despre Asociația Familiilor, am zis să mai bag un ochi pe careva din site-urile Alianțelor/Asociațiilor Familiilor din România, care au toate ca scop promovarea „familiei puternice, întemeiate prin căsătoria între un bărbat şi o femeie, ca normă validată istoric în societatea umană.” Desigur, eu sunt destul de neîncrezătoare în ce privește „normele validate istoric”, pentru că și „bărbatul trebuie să fie doar puțin mai urât ca dracul/mai înșeală/mai lovește femeia” e o chestie la fel de validată istoric.

Egalitate pentru sexe! Obiectificați bărbații!

De atâta amar de vreme feministele ne-au obișnuit cu criticile lor împotriva pornografiei, împotriva reclamelor în care se speculează atractivitatea corpului feminin și împotriva altor zone în care femeia e privită mai degrabă sub formă de corp decât sub formă de ființă. Răspunsul lor: „Nu mă obiectifica!” Răspunsul meu? „Lasă-mă să te obiectific.” [][1]Nici nu știți câte chestii Playwitch/Draco Malfoy sunt pe lumea asta Pentru că atracția pentru corpul altcuiva probabil n-o să dispară niciodată.

Femeia e o creatură superioară

Femeia e o creatură superioară. Dă dovadă de empatie şi de înţelegere, de blândeţe şi bunătate, uneori chiar de înţelepciune şi iubire. Femeia poate însă să şi mintă, să înşele, să manipuleze şi să se răzbune şi să facă câte şi mai câte alte astfel de răutăţi. Cam ca bărbatul, de altfel, care e şi el o creatură la fel de superioară pentru că face parte din fix aceeaşi specie. În comparaţie cu cimpanzeii şi delfinii, oamenii sunt uniformi şi greu de distins, în comparaţie cu paramecii e aproape absurd să vorbeşti de diferenţe importante între oameni.