Cuvinte scrise: 1119 Cuvinte în total: 6170 Majoritatea zilei de ieri s-a dus pe alte chestii. Ca să fiu la zi cu numărul de cuvinte, azi ar trebui să scriu până pe la 10.000. Deci e vorba de aproape 4000. Nimic imposibil, doar că am și altă treabă de făcut. Ceea ce înseamnă că nu mai intru pe Yahoo! messenger deloc și răspund la variațiuni de „Nimeni nu socializează cu mine!

Cuvinte scrise: 1689 Cuvinte în total: 5501 O zi ok. Am corectat un capitol din Flight from Hell pentru Big World Network și am scris puțin la Proiectul Nr. 2. Acum mă întorc la Flight from Hell. Azi nu deschid linkuri primite pe messenger, pe mail, în comentarii șamd. decât dacă îmi sunt recomandate ca fiind folositoare pe termen lung, sau dacă ar fi importante pe termen lung (cursuri, articole despre cum să-mi repar conexiunea la net ca să văd toate site-urile corect, căderea guvernului Ponta etc.

Cuvinte scrise: 1543 Cuvinte în total: 3362 Am terminat un capitol/episod din Flight from Hell și l-am și editat. Pentru că no. Trebuie trimis la Big World Network. Se pare că există o provocare gen NaNoWriMo și pentru bloggeri: NaBloPoMo. Să scrii 30 de postări în 30 de zile. Ehhh… Făceam asta deja. Câteodată. O discuție cu cineva ieri despre faptul că e o generație care idolatrizează cărțile, dar nu le citește – sau dacă citește, citește ciudățenii.

Cuvinte scrise: 109. Cuvinte scrise în total: 1819. Sunt și zile în care productivitatea mea literară tinde spre 0, ca limita la infinit a lui 1/x. Se pare că problemele pe care le aveam cu wordpress.com erau de la conexiunea de internet. Ceea ce explică de ce diferite pagini de web îmi apăreau doar în html de pe orice sistem de operare, laptop sau telefon. Nu explică cum o să rezolv problema, dar măcar o să pot da pe Google ceva mai aproape de adevăr.

Cuvinte scrise: 1710 (mai puțin decât am estimat că o să scriu). Cuvinte scrise în total: 1710. Scris la Cafetecă, editat puțin. Încercări asidue de a afla de ce pagina de admin de pe wordpress.com se vede ca pe vremea lui pazvante (doar html). Eșec. Toate căutările de pe Google duc la probleme asemănătoare pe wordpress.org (softul pentru bloguri, ce am eu instalat aici), dar cu ăla n-am probleme. Verificat dacă problema cu wordpress.

Continuând cu NaNoWrimo. O chestie pe care am remarcat-o în anii trecuți e că șansele de a scrie ceva de calitate scad direct proporțional cu viteza cu care scrii respectivul lucru. Și nu mă refer la tastat, pentru că tastez cam la fel de repede în toate situațiile. Mă refer la timpul pe care ți-l oferi ca să gândești ce scrii. În ce mă privește, standardul NaNo, de 50.000 cuvinte/lună = prea mult.

Într-o bună zi Dumnezeu și-a deschis fereastra de la dormitor și s-a uitat afară înspre Pământ. În spatele lui, niște îngeri scuturau cearșafurile și băteau pernele. Dintr-o plapumă aruncată pe un fotoliu a zburat o singură pană moale de înger (doar nu credeți că Dumnezeu are pene de gâscă în așternuturi) care a plutit prin fața lui Domnului și l-a gâdilat pe la nări. Dumnezeu a strănutat peste ea și pana s-a umplut de spirit divin, iar apoi a fost purtată de curenții raiului înspre Pământ, ca să se întrupeze.

Pentru că, după cum spuneam acum ceva timp, se apropie luna în care se scriu cele mai multe romane, mi-am adus aminte de tendința românilor de a-și complica viața și în direcția literară. Știu oameni care vin cu planuri despre cum trebuie și ce trebuie să transmită romanul, cu sentimente de care auditoriul trebuie să fie sfâșiat, cu idei cu care trebuie să rămâi, cu încercări puternice de a face constatări metafizice.

1. Scriitorii stăpânesc perfect limba în care scriu și nu au niciodată probleme cu gramatica, punctuația etc. Adevărul: Nu neapărat. G.G. Marquez spunea prin autobiografia lui că are editori care-i corectează romanele, pentru că el se încurcă în accente și alte alea. Confirm: și eu fac greșeli care-mi sunt corectate. Perfecțiunea limbajului din cărți se datorează mai degrabă editorilor și corectorilor care iau textul la puricat. Însă: Dacă trimiți un manuscris care arată de parcă l-ai fi tastat cu piciorul stâng într-o limbă pe care ai învățat-o azi noapte, ai mari șanse să n-ajungi nicăieri cu el.

Cum vorbesc, în funcție de situație. În scris: cum se vede pe aici. Obosită în scris: mai vag/neclar/pompos/supărat/sec/alt ton decât intenționam. Obosită în scris când am ceva care trebuie formulat mai clar, în special pentru prieteni: engleză. În viața de zi cu zi, discuții politicoase: cam ca în scris, uneori mai cenzurat și curat, în funcție de context. În viața de zi, cu prietenii: ca în discuții politicoase, plus „ioi”, „mă”, „măi”, „bă”.