Roxana-Mălina Chirilă

tehnologie

Despre trafic pe site-uri

Notă: articolul acesta e scris ca răspuns direct la niște întrebări pe care mi le-a pus azi un cititor. Nu e pentru bloggeri mari, care își cunosc meseria, ci pentru vizitatorii mei, pentru cei care n-au bloguri, pentru cei care au bloguri mici, sau cei care nu s-au preocupat cu partea tehnică din spatele blogului/site-ului lor. Cum afli care e traficul de pe site-ul/blogul cuiva? E o întrebare interesantă. Câți vizitatori unici am eu?

Contorul de Facebook, o țeapă mică, dar onestă.

Am un blog destul de mic, fără articole care se propagă viral pe tot internetul. Ceea ce înseamnă, printre altele, că pot să observ mai ușor anumite fenomene. 😀 De exemplu, Facebook. [][1]Două contoare de Facebook: pe cel de sus scrie „Facebook”, pe cel de jos scrie „Like”. Dacă vă uitați la sfârșitul articolelor mele (sau pe prima pagină a blogului, unde vedeți o grămadă de articole), o să vedeți că lângă butonul de Facebook e un număr.

NaNoWriMo – ziua 1

Cuvinte scrise: 1710 (mai puțin decât am estimat că o să scriu). Cuvinte scrise în total: 1710. Scris la Cafetecă, editat puțin. Încercări asidue de a afla de ce pagina de admin de pe wordpress.com se vede ca pe vremea lui pazvante (doar html). Eșec. Toate căutările de pe Google duc la probleme asemănătoare pe wordpress.org (softul pentru bloguri, ce am eu instalat aici), dar cu ăla n-am probleme. Verificat dacă problema cu wordpress.

Jocuri ieftine de la Humble Bundle

Cred că am mai pomenit de Humble Bundle, dar nu pe larg. Humble Bundle e un site cu o idee mișto în spate: vinde un pachet de x jocuri (sau x cărți, sau x albume de muzică, sau x alte chestii, dar de obicei sunt x jocuri) extrem de ieftin. Adică cu un dolar. Și dacă plătești mai mult decât au plătit în medie toți ceilalți care au cumpărat pachetul, mai primești y jocuri (sau y cărți, sau y alte chestii, înțelegeți ideea).

Căști pentru laptop

Azi mi-am dat seama că mă despart de PC pentru o vreme destul de lungă. Ceea ce n-ar fi o problemă, că de-aia s-au inventat laptopurile (și Lenovo-ul meu e mișto, perfect și tot ce mi-aș putea dori de la el; inclusiv tastatura e o plăcere). Doar că – aici intervine faza tare – eu trebuie să-mi înregistrez romanul. Adică să-l fac audio. Chestie pe care o făceam de obicei pe PC, care are placă de sunet ok, microfonul sună bine, totul e perfect.

Buton de volum la laptop

Maică-mea are un laptop Toshiba de pe vremea când eu eram în liceu. Arată bine mașinăria, dar e depășită de tehnica actuală… cu o singură excepție care era mișto. Laptopul ei are buton de volum. De-ăla cu rotiță zimțată, cum era la walkman-urile de pe vremuri. Foarte mișto chestia. Mai ales dacă ai obiceiul să scoți laptopul în locuri unde n-ai chef să sune nimic. La cursuri la facultate, în cafenele unde e lume în jur, într-o firmă în care se discută, la conferințe unde e mai ușor să tastezi decât să scrii de mână, în dulap când ți-au spart hoții casa și ți-ai lăsat telefonul la câteva camere distanță, într-o mănăstire de călugări budiști care sunt mai tăcuți decât o cameră izolată fonic sau în orice alte situații probabile sau improbabile.

Despre calculatoare și fișiere șterse sau mutate

O postare oarecum tehnică pentru toți cei care și-au șters din greșeală un harddisk, care și-au pierdut datele din cauza unei repartiționări aiurea sau care au intrat în panică atunci când au aflat că „experții” le pot vedea pozele și mesajele din telefon, chiar dacă le-au șters. Ok. Uite aici: 000000001010010010100101001001001001001010100101110 Asta e o idee de cum arată informația de pe hardul tău. O serie extrem, extrem de lungă de 0 și 1.