Ce să faci când îți vine să-ți bagi foot-ul în traducere

Acum ceva timp traduceam o carte interesantă în care un tip încerca să o învețe niște tehnici de respirație pe o tipă. Și pentru că tipei nu-i ieșeau deloc tehnicile, tipul a dus-o pe plajă, la mare, și a învățat-o să înoate. Toate bune și frumoase – înțelegeam conceptul: când înoți, bagi capul sub apă, îți ții respirația, dai aerul afară, scoți capul, tragi aer în piept, o iei de la capăt. Foarte regulat, genul de chestie care te învață să respiri foarte atent, foarte ritmic. Superb.

Doar că tipa îi zice tipului la un moment dat ceva de genul că nu a încercat niciodată să înoate așa, că nu voia să bage capul sub apă. Tipul îi răspunde: „Women are always more interested in their permanent wave than in their swimming technique” (citat aproximativ, mi-e lene să caut cartea) (sens: Femeile mereu sunt mai interesate de permanent wave-ul lor decât de tehnica de înot).

No, ce-o fi ăla permanent wave?!

Am căutat pe google ca disperata „permanent wave swimming”, că cine știe ce ciudățenie o fi fost, nu? Îmi imaginam femei plutind lin și grațios pe apă ca niște lebede, îmi imaginam mișcări unduitoare, orice, orice, dar nu găseam nimic. Am căutat pe parcursul a câteva ore, lăsasem termenul netradus (ceea ce nu fac niciodată) și mă sâcâia la cap, din când în când mă mai întorceam să caut, permanent swimming, wave swimming, permanent wave sea, toate combinațiile posibile.

În cele din urmă, văd că intră pe mess o amică americancă, Amy. Mă reped la ea cu disperare: „Amy, what’s a permanent wave?” (Amy, ce-i aia permanent wave?)

Și tipa mă întreabă de unde am mai scos și termenul ăsta, că e învechit, de prin anii ’60, azi îi zice perm mai des și e un stil de a-ți face părul… Zău, noroc că se uită prin reviste de modă de stil vechi, că altfel nu s-ar fi prins.

„AAAAAAAAAAAAAAAAAAA!” am strigat eu în fața calculatorului. „Un PERMANENT!” Și avea și logică: femeile preferă să nu-și strice părul decât să se bage cu capul sub apă.

A fost singura dată când am stat ca boul în fața calculatorului, să n-am habar ce naiba vrea textul de la mine. Nu zic că știu toată limba engleză, dar știu unde să merg când rămân blocată. Cel mult mi se întâmplă să nu mă pot decide cum să traduc ceva.

Când te blochezi, ai la îndemână câteva variante, în funcție de ce te blochează:

1. Dacă știi ce înseamnă cuvântul și nu-ți vine traducerea, iei un dicționar. Uite două pe care le folosesc eu:

www.wordreference.com – 99% din timp are ce-mi trebuie și câteva chestii în plus

www.dictionarromanenglez.ro și corespondentul www.dictionarenglezroman.ro – când nu-mi convine nici măcar una din traducerile de pe wordreference, ceea ce se întâmplă rar.

2. Dacă nu știi ce înseamnă cuvântul în engleză, cel mai bine e să iei un dicționar explicativ în limba respectivă. În cazul meu, englez-englez.

www.thefreedictionary.com e sfânt. Sfânt! Are x-șpe explicații, sinonime, exemple, exemple din cărți, dicționar de expresii, dicționar legal, tot ce-ți dorește inimioara.

3. Wikipedia! Nu doar pentru explicații, ci pentru traduceri. Dacă te trezești cu o ciudățenie care nu e prin dicționarele de traduceri (știu eu ce nebunii de plante, boli, sisteme de legare a țevilor), te duci pe wikipedia din limba din care traduci și cauți limba în care traduci pe bara din stânga. Și voila! Articolul în limba-țintă are exact titlul de care ai tu nevoie.

4. Google. În special pentru imagini. Nu știi ce-i un test tube – nu-i nimic, nici eu nu știam azi dimineață. Dai pe google, dai pe images – e plin de eprubete. O fi o eprubetă 😛

5. Trucuri de ținut în mânecă:
– nu găsești un cuvânt în dicționarul de traduceri? Cauți sinonime în limba originală și apoi te uiți la traducerile ălora.
– cuvântul nu poate fi tradus și e folosit rar, sau o singură dată în tot textul? Îl traduci prin explicația aproximativă.
– pentru plante dubioase, se poate cauta denumirea în latină pe orice site, apoi căutat pe google după denumirea aia în latină, cu vreo două cuvinte din limba țintă ca să știe google în ce limbă să se orienteze. (Rhododendron în engleză, Rhododendron ponticum în latină, search „plante Rhododendron ponticum”, găsești azalee, printre altele)
– numele de instituții sunt de obicei traduse pe wikipedia. Dacă nu, pe site-urile lor oficiale. Dacă nu, prin presă. Se poate căuta după persoane care fac parte din ele în articole din presa limbii țintă. Ca idee, urăsc numele de instituții și traducerile legale din motive de genul ăsta. Că trebuie să cauți foarte atent ca să nu traduci aiurea.
– nu e nicio rușine să folosești dexonline.ro sau google ca să afli cum anume se folosesc diverse verbe. Nimeni nu știe 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *