Roxana-Mălina Chirilă

De-ale traducătorilor

O chestie ușor enervantă la limba română, din punctul de vedere al traducerilor: unele cuvinte luate din alte limbi fie nu au o traducere standardizată, fie au mai multe, fie e mai complexă treaba.

Nu vorbesc doar de sendvișuri care sunt sandvișuri care sunt sendiviciuri care sunt sandviciuri. Vorbesc de tot felul de mici rahaturi pe care le dai pe Google, le cauți până-ți sar ochii din cap și degeaba. Dai peste Kant – „noumena/phenomena”. Buuun, phenomena sunt fenomene, ce fac cu noumena ăla? Bag un dexonline, am noroc: există numene! Sărut-mânușițele, Kant, că ai murit acum suficient de multă vreme ca să fii standardizat. Aș putea să caut un student la filozofie, dar mă bazez pe autor (român, de altfel, dar și-a scris cărțile în engleză) să mă ghideze cu termenii. Că nu e vorba doar de ce e corect, e vorba și de viziunile autorului asupra a ce-i corect (da, întotdeauna există dispute – și-n calculatoare: îi dai Cancel, sau îi dai Anulare?).

Alta. Entanglement din mecanica cuantică. Din păcate mecanica cuantică nu a fost descoperită de oameni morți de secole, așa că e și mai fascinant. Traduc „entanglement”? „Entanglare”? „Încurcătură”? Eh, încurcătura vieții, zici că sunt șireturi. Oricum o dau e fascinantă. Stau cu Google în față, verific frecvența apariției expresiilor. Legătură cuantică apare în vreo 1500 de rezultate, în articole de pe wiki și de pe fizicacuantica.ro. „Entanglement cuantic” apare în vreo 1000 de rezultate și pe wiki, și pe scienceworld.ro. „Entanglare cuantică” – 60 de rezultate, wiki și descopera.ro.

Din oceanul Pacific, a ieșit un pește mic, și pe coada lui scria… că ar trebui să aleg o traducere care să se potrivească cu restul traducerii. Am deja numene, hai să bag legături cuantice – românizare, dar românizare până la capăt, măcar să știu o treabă.

Mai târziu primesc răspuns de la omul pentru care traduc: nu numen! Noumen! Nu legături cuantice – entanglement cuantic!

Ok, reținut. În cazul de față traduc mai străinește. Că pe cât punem pariu că altcineva ar vrea entanglare?

Chestia asta e valabilă din orice limbă în orice limbă, până la urmă: traduci „ceremonia ceaiului”, sau traduci „chado” (sau „chadou” sau „chadō”)? De obicei traducătorul decide, că autorul ori e mort, ori nu știe limba. Te uiți la ce ai în față și dezbați interior avantajele și dezavantajele unei traduceri mai spre limba de bază, sau mai spre limba-țintă. Sunt cărți în care un Ștefan rămâne Ștefan, altele în care e Stephen. Depinde: dacă scrii chestii legate de românism și sufletul neamului bagi notițe despre pronunții, dacă traduci bancuri nu vrei mereu să dai lecții de cultură.

Dar în română parcă și termenii care ar trebui să fie clari nu prea sunt. Entanglement, entanglare, legături cuantice? Șirurile de variabile din programare sunt array-uri sau vectori sau șiruri?

Suntem undeva între o cultură care românizează termeni și nume (Jane și Michael erau Jana și Mihai în cărțile cu Mary Poppins de când eram mică; iar Maria Antoaneta avea un ușor alt nume în Franța; sendvișuri) și o cultură care păstrează intacți termenii răpiți din alte limbi (nu-s împrumutați, că n-avem de gând să-i returnăm: mouse, e-mail (citit imeil, nu email, nu?), bleu, foehn – care se scrie „uscător de păr” în magazine).

Efectiv am senzația uneori că n-am cum să aleg lozul câștigător. Doar un loz semi-decent. Cu puțin noroc, aflu ce vrea autorul și mă adaptez. Fără noroc, traduttore, traditore.


Distribuie: | Mastodon | Facebook |

Comentarii: e-mail | facebook |