Vai dragă, dar astea-s noțiuni de gimnaziu!

N-am prea fost eu la interviuri pentru diverse posturi, așa că nu am ajuns niciodată să mă întrebe cineva care e cea mai mare calitate a mea, din punct de vedere profesional. Nu-i nimic, vă spun vouă: e faptul că dacă nu știu un lucru, întreb.

Inițial nu am crezut că e o mare calitate, ci un lucru normal, dar încetul cu încetul am văzut că în general nu se pun întrebări. De ce? Că dacă întrebi înseamnă că nu știi, iar dacă nu știi înseamnă că ești prost. Așa că începătorul tace și face, dă din cap că a înțeles, după care face ce-și imaginează el, ca să dea impresia de inteligent. Bineînțeles că o tot dă în bară, că altfel n-are cum, dar măcar nu întreabă.

O vreme am crezut că e vorba de un complex de inferioritate al persoanelor în cauză. Poate că nu vor să pară că nu sunt în rând cu lumea?… Dar apoi am început să remarc că problema nu e doar la ei, ci și la snobii care le răspund cu un țâfnos „Mai citește și tu o carte!” sau „Cuuum, nu știi nici măcar atâta!?” sau „Vai, dar astea sunt noțiuni elementare, de gimnaziu!”

Reacția asta nu e justificată decât dacă dai peste un absolvent de informatică care nu știe ce-i aia variabilă sau peste cineva care nu știe care-i capitala României (român fiind). În rest, e cam gratuit datul ochilor peste cap. De exemplu, de curând niște traducători își dădeau ochii peste cap că niște novici întrebau cum se traduc chestii precum „certified copy of an entry” sau care e diferența dintre baggage și luggage.* Lucruri care nu sunt tocmai elementare decât dacă lucrezi de ceva timp în domeniul juridic și dacă ai un dicționar bun la îndemână.

Teama de ignoranță și de a fi perceput ca prost duce la mai multă ignoranță, nu la deșteptăciune. Că dacă ești luat peste picior, nu vrei să afli și să devii deștept, ci îți dai seama că n-o să știi niciodată destul. Începi și tu să crezi că ești prost. Și atunci de ce să te zbați? Mai bine te prefaci, că poate nu se vede exact cât de prost ești.

Și uite cum snobismul promovează ignoranța – ceea ce până la urmă e bine pentru amorul propriu al snobilor, că dacă toată lumea s-ar pricepe, ei ce-ar mai putea epata?

În rest, pentru non-snobi, cred că cel mai bun lucru e să întrebi când nu găsești în timp util răspunsul – poate încasezi o scatoalcă superioară, dar măcar ajungi încet-încet să afli mai multe.

 

————

Notă de subsol: eu le-am căutat pe net. În perioada în care ăștia strigau că novicii pun întrebări tâmpite, am descoperit că aia cu certified copy ar putea fi certificare autentică a unei înregistrări (poate) și că în engleza americană diferența dintre baggage și luggage e că baggage sunt bagajele cu care călătorești și care sunt pline de obiecte, iar luggage sunt valizele și geamantanele în sine, goale, pe care le folosești pe urmă ca să-ți cari obiectele.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *