Femeile erau răpitoare, iar satul a fost ars
Citeam „Ultimul imperiu” de Brandon Sanderson (Editura Trei, traducere de Ana-Veronica Mircea) când am avut discuția asta:
Eu: Traducerea e în mare parte ok, dar m-am săturat să văd „nervous” tradus cu „nervos”. Fata e la primul bal, se preface că e nobilă și, „Încă mai era nervoasă, dar momentul de panică trecuse.” Mă, nu-i nervoasă, are emoții. N-are niciun sens să fie nervoasă.
El: Mai demult, prin cărțile cu temă istorică, unii traduceau „raped” cu „răpită”. Sau cu „răpitoare”.
Eu: Adică femeile care violează pe cineva sunt răpitoare?
El: Nu, adică „the women were raped and the village was pillaged” („femeile au fost violate și satul prădat”) se traducea cu „Femeile erau răpitoare, iar satul a fost ars.”
Eu: Ai de capul…
El: Și știi de ce, nu? Ca să nu fie cu temă sexuală.
Eu: Bine că nu e o problemă să fie violate femei, dar e o problemă să fie menționată chestia asta. „Bună ziua, doamnă, am un cadou pe care trebuie să vi-l fac. Se află între picioarele mele și nu poate fi refuzat, dar să nu fim vulgari în această privință.”
El: Eh, la fel e și cu „the rape of the Sabine women”, care e „răpirea Sabinelor”. Tehnic vorbind, e și o răpire acolo, dar…
Eu: E și o răpire. Deși nu mai știu cât de departe le-au dus romanii pe sabine după ce le-au înșfăcat.
El: Până la ei acasă.
Eu: Da, dar unde se ținea petrecerea de unde le-au luat? Cât de departe trebuie să fii dusă cu forța ca să fii răpită?
El: Ăăă… oricum, nu e ca și cum ce urmează a fost făcut din dragoste.
Eu: Corect.1Oricum, acolo sensul acelui „raptio” latin chiar era mai degrabă de răpire; evoluția limbii, deh.
