Surorile Brontë, care au trăit la începutul secolului 19, fac acum parte din canonul marilor autori victorieni din Marea Britanie. Sunt sigură că numele lor nu le e străin multora dintre cei care citesc seria asta de articole.

Vorbind de nume, Brontë e un nume destul de ciudat pentru niște englezoaice, dat fiind faptul că limba engleză nu prea are ë-uri în scriere decât când importă cuvinte, așa că multă vreme m-am întrebat se trăgeau dintr-o familie franceză. Dar nu, tatăl lor era irlandez, descins din clanul Ó Pronntaigh, nume care a fost transformat în engleză în Prunty și apoi Brunty. Tatăl fetelor, Patrick Brunty, a fost cel care și-a schimbat numele în Brontë, poate ca să-și ascundă originea.

În fine, înapoi la „Jane Eyre”, care e primul roman publicat al lui Charotte Brontë – a fost publicat în 1847 – primul ei roman scris a fost refuzat atunci și publicat după moartea ei.

Jane Eyre e o fată care crește nedorită de nimeni, în condiții vitrege. După ce părinții și unchiul ei mor, rămâne pe mâna unei mătuși care o urăște și care până la urmă o trimite la o școală de fete sărace și orfane, în care condițiile de viață sunt groaznice. Cum se întâmpla pe atunci, din când în când mai vine câte o epidemie, iar în dormitoarele insalubre tifosul și tuberculoza fac ravagii, ucigând destul de multe eleve.

(E o paralelă aici cu viața surorilor Brontë, care au fost și ele într-o școală la fel de insalubră – cele două surori mai mari ale scriitoarelor au murit pe la vârsta de 10 ani de TBC.)

După ce își termină studiile, predă doi ani la școala respectivă, apoi se duce să-și caute un post de guvernatoare și ajunge la Thonfield Hall, un loc ciudat unde pare să bântuie o fantomă și unde izbucnește un incendiu din senin, iar un om e înjunghiat. Chiar și așa, are grijă de o mică franțuzoaică simpatică și se îndrăgostește de tatăl ei, Rochester. Discrepanța de poziție socială e destul de mare, dar până la urmă Rochester o cere de nevastă, iar ea acceptă. Însă nunta lor e întreruptă când apare un tip care zice că Rochester e deja căsătorit cu o femeie nebună, pe care o ține ascunsă în podul casei – și care, își dă seama Jane, e „fantoma” casei.

E o poveste despre o femeie puternică, care nu se dezice de convingeri nici când totul pare să fie împotriva ei. În plus, are și părți memorabile, iar femeia nebună din pod, prima soție a lui Rochester, a rămas puternic întipărită în imaginația multora. Am văzut cartea încadrată în categoria romanelor de dragoste, dar nu mi se pare neapărat că ar face parte dintre ele (chiar dacă are un final fericit) pentru că mi se pare că acela e doar unul dintre firele narative ale cărții.

E disponibilă în română pe eMag și Libris, în diverse formate de la diverse edituri. În engleză, e disponibilă în vreo zece mii de variante pe Book Depository (link-ul e către cea mai ieftină variantă pe care am găsit-o – cea mai scumpă variantă, pare să fie asta). E disponibilă și complet gratuit în engleză, în format digital, pe Project Gutenberg.

---

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.