Roxana-Mălina Chirilă

cărți de referință

[19 iun] Cartea de azi: „Integrala Peanuts”, vol. I, de Charles M. Schulz

A fost o perioadă din copilăria mea când dădeam de Snoopy peste tot – jucărele, tricouri, tot. Dar deși știam personajul, nu știam de unde era și nu citisem nimic cu el. Îl percepeam ca pe un fel de Hello Kitty, un fel de personaj faimos pentru că e faimos, simpatic, ușor de recunoscut, dar fără context. După ani și ani, am aflat că Snoopy e din banda desenată Peanuts, publicată zilnic în ziare începând cu 1950.

[17 iun] Cartea de azi: „Povestea lui Genji” de Murasaki Shikibu

Chiar dacă am povestit într-o serie de trei articole cât de mult mi-a plăcut cartea asta și sunt de acord cu faptul că e o capodoperă a literaturii universale, parcă tot n-aș fi scris chestia asta pe coperta ei. Deși poate că merită strigată ideea de pe vârful blocului. Povestea a fost scrisă acum o mie de ani la curtea imperială japoneză și acolo se și petrece acțiunea. Genji e un prinț născut dintr-o concubină de rang inferior, dar care este considerat perfecțiunea întruchipată, un adevărat ideal masculin.

[12 iun] Cartea de azi: „Lolita” de Vladimir Nabokov

„Lolita, lumină a vieţii mele, văpaie a viscerelor mele. Supliciul meu, suflet al meu. Lo-lii-ta” Romanul „Lolita” al lui Vladimir Nabokov e cunoscut mai ales pentru tema pedofiliei – dar dacă descrierea rămâne la atât, i se face un deserviciu. Humbert Humbert, care e atât personajul principal, cât și naratorul cărții, este un tip cultivat, rafinat, cu o educație vastă, genul de bărbat care ar face o impresie bună la prima vedere.

[11 iun] Cartea de azi: „Eu, robotul” de Isaac Asimov

Isaac Asimov e unul dintre marii scriitori SF clasici (mai trebuie să zic chestia asta?). S-a născut în 1920, a studiat chimia la facultate, și-a dat doctoratul din ea și a scris atât de mult încât a ajuns să renunțe la cariera de om de știință și să devină scriitor cu totul. „Eu, robotul” nu e un roman – e o colecție de povestiri scurte publicate în mare parte în anii ‘40 și adunate în colecție în 1950, dar care au fost editate să se potrivească în același univers.

Cartea de azi, ediția Mac Gregor: „Ion” de Liviu Rebreanu

[Notă: această postare este scrisă de mac gregor] Una din cartile scrise de romani care merita citite (vreo 3-4). Faptul ca se numeste Ion e o greseala. A aparut in perioada in care toata lumea ridica in slavi taranul, si jumatate din carte e despre un taran. Dar se vede ca autorul intelege mai bine cealalta jumatate a cartii, si anume viata unui invatator care e copiat dupa tatal lui. Invatatorul are un fiu, cam poet, care e modelat dupa autor.

[24 mai] Cartea de azi: „Povestiri din Canterbury” de Geoffrey Chaucer

Clișeul obosit despre Geoffrey Chaucer spune că atunci când a găsit limba engleză, era o cărămidă, iar când a terminat cu ea, a lăsat-o marmură. Chaucer a trăit între 1343 și 1400, adică cu vreo două sute de ani înaintea lui William Shakespeare, în plină perioadă medievală. „Povestirile din Canterbury” sunt cele mai faimoase scrieri ale lui care ne-au mai rămas – o serie de 24 de povestiri spuse de pelerini care se îndreaptă spre Canterbury și care încearcă să se distreze.

[12 mai] Cartea de azi: „The Scale (or Ladder) of Perfection” de Walter Hilton

Vorbeam de curând cu o prietenă despre una dintre temele noastre recurente de discuție, misticismul medieval, care e mult mai fascinant decât pare, mai ales dacă îl discuți în cercurile care trebuie. Walter Hilton, născut cândva în jur de 1340-1345 și decedat în 1396, a fost unul dintre misticii creștini mai importanți din acea perioadă și a scris mai multe lucrări care au devenit influente – „The Scale/Ladder/Stairway of Perfection” („Scara perfecțiunii”) e cea mai importantă dintre ele.

[11 mai] Cartea de azi: „Wide Sargasso Sea” de Jean Rhys

„Wide Sargasso Sea”, scrisă de Jean Rhys și publicată pentru prima oară în 1966, a fost tradusă și publicată de două ori la noi din câte îmi dau seama. Am văzut prin anticariate o versiune veche cu numele de „Marea Sargasselor” și una mai nouă de la Leda, „Întinsa Mare a Sargaselor”. Amândouă par să nu mai fie disponibile prin librării. (Asta ca să rezolvăm problema traducerilor din prima.) „Wide Sargasso Sea” e o poveste despre Antoinette, născută în Jamaica și crescută acolo după eliberarea scavilor, când oamenii albi au rămas fără mână de lucru, iar negrii s-au văzut săraci și liberi.

[10 mai] Cartea de azi: „Jane Eyre” de Charlotte Brontë

Surorile Brontë, care au trăit la începutul secolului 19, fac acum parte din canonul marilor autori victorieni din Marea Britanie. Sunt sigură că numele lor nu le e străin multora dintre cei care citesc seria asta de articole. Vorbind de nume, Brontë e un nume destul de ciudat pentru niște englezoaice, dat fiind faptul că limba engleză nu prea are ë-uri în scriere decât când importă cuvinte, așa că multă vreme m-am întrebat se trăgeau dintr-o familie franceză.

[3 mai] Cartea de azi: „Journey to the West” de Wu Cheng’en

N-am citit foarte multă literatură chineză și nici nu susțin că aș fi foarte în temă cu cultura lor, dar „Călătorie spre soare-apune” de Wu Cheng’en e o carte suficient de faimoasă încât să ajungă și pe radarul meu, ca să-i spun așa. E o poveste scrisă în secolul 16 și publicată anonim, pentru că la vremea respectivă se scria într-un stil clasic foarte strict, iar cartea asta era scrisă într-un limbaj popular.