O chestie care mă scoate din sărite la cei care joacă League of Legends și comentează la postările de pe site-ul oficial e că vor chestii gratis. Cât mai multe. Cât mai des. Tot timpul, dacă se poate. Totul, dacă se poate.

Ne-am făcut cont pe Netflix cam atunci când i-au dat drumul. Ne-am uitat ce seriale erau pe acolo, am început să ne uităm la Jessica Jones, pentru că auzisem că ar merita. Am văzut toate cele 13 episoade într-o săptămână, moment în care mi-am dat seama de două lucruri:

Am primit o recomandare de carte, Călători străini în Țările Române, vol. 1 care se găsește gratuit pe site-ul bibliotecii digitale a Bucureștilor. Ceea ce e excelent, doar că formatul e pdf, ceea ce înseamnă că e greu de citit. Paginile sunt mari, nu pot fi modificate, nu pot să-mi trimit cartea pe Kindle, nu pot s-o citesc ușor de pe tabletă, dacă o dau cu copy-paste văd tot felul de bazaconii.

Problema când iubești ceva e că-ți pierzi puțin rațiunea și obiectivitatea în privința acelui lucru. Pui acel ceva pe un piedestal, te învârți în jurul lui, încerci să-i ascunzi defectele (sau să i le scuzi), încerci să-i arăți părțile bune și să-i îmbii pe ceilalți ca să vadă și ei acel ceva extraordinar pe care-l vezi tu. Și uneori, pentru că ești îndrăgostit, dai un pic în penibil. Exagerezi. Vezi motive de dragoste în tot felul de nișe minore ale acelui ceva de care ceilalți se interesează prea puțin.

Zilele astea se discută programele școlare obligatorii și se pare că cei de la minister vor să scoată latina. Șoc și groază! Disperare! Distrugerea culturii naționale! Distrugerea valorilor! Văleu!

După cum se cam știe, stau mult prin cafenele și munca îmi permite să fiu acolo și în timpul dimineții și prânzului. Hai să vă povestesc de unele dintre cafenelele din Brașov, ok?

Elevi în uniformele de la Andrei Șaguna, discutând la o țigară despre restanțe trecute cu bine.

Mai țineți minte cum în Winnettou și alte povești cu indieni alcoolul avea simpatica denumire de „apă de foc”? Multă vreme am crezut că aveau indienii o poezie deosebită în sânge de le venise să-i spună așa, dar în ultimii ani am început să ascult și autori care discută despre același subiect alcoolic, dar în Europa și am descoperit că un pic de alcool a condus și alte popoare către poezie.

Cine mai citește bloggeri români a văzut că în ultima perioadă o grămadă dintre ei fac reclamă la WowApp, un fel de messenger de pe urma căruia poți câștiga bani dacă tu și prietenii tăi vă uitați la reclame. E un fel de MLM, iar cineva s-a lăudat că a câștigat 26 de dolari după ce și-a făcut 4300 de „prieteni” în aplicația respectivă.

Ascultam eu podcast-ul de săptămâna asta al celor de la ICR (nu ăia cu Patapievici, ăia cu hatereala și budismul) și l-am auzit pe Eftimie spunând că negrii au fost eliberați în SUA nu din sentimente morale și binevoitoare, ci din interese economice.