În Cluj, în Iulius Mall, există un anticariat. Pentru că am un autocontrol care îl poate face să crape de invidie pe orice copil de 5 ani, a trebuit să mă opresc și să mă uit ce cărți au.

Am aflat că din toamnă vor apărea patru materii opționale noi, dintre care două vor fi disponibile la liceu. Una dintre ele e Educație pentru drepturile de proprietate intelectuală, la care recunosc că m-am uitat cu o oarecare stupoare: știu că toată lumea piratează, știu că e considerată normală treaba asta, nu știam că îi mai pasă cuiva suficient de tare de problemă ca să o abordeze în școli și să-i facă o programă.

Varianta pe scurt: Amazon vinde benzi desenate în format electronic, dar e greu să le citești.

Când eram în gimnaziu aveam o profesoară foarte faină la fizică și la chimie, care știa cum să ia niște puști de gimnaziu și să-i farmece puțin. Cred că la prima sau a doua oră de fizică pe care am avut-o cu ea, ne-a întrebat dacă putem pune un ac în echilibru pe buza unei sticle, în așa fel încât să stea în vârf. Normal că nimeni nu putea, dar…

Ieri am rămas singură prin casă și, ca adultul responsabil care sunt, am zis că profit de ocazie și fac ce vreau (faptul că oricum fac ce vreau în fiecare zi este o cu totul altă problemă) și mă distrez solo, ca o introvertită ce mă aflu. Jocuri? Cărți? Filme? Nu filme, că n-am răbdare. Dar jocuri? Cărți?

Mentalități greșite legate de afaceri, bani și lucruri gratis. Le tot văd. Tocmai ieri spunea cineva, legat de faptul că un site promovează scriitorii debutanți: „un site 100% comercial nu ar face așa ceva pe gratis”. Și am stat și m-am întrebat de ce nu ar face-o. În fond, poți fi comercial și dacă vezi puțin mai departe de interesul tău imediat. Poți câștiga bani și fără să fii un dobitoc – poți câștiga bani chiar și făcând lucruri faine pentru că așa vrei tu.

Că tot vorbeam nu demult de Goodreads și utilizările lui. În România s-a lansat Goodread.ro, un site de recenzii de cărți și știri despre cărți. Deja m-a zgâriat pe urechi, e ca fabrica Abibas. E ca și cum eMag n-ar fi pornit ca emag.ro, ci ca amazonia.ro. Are un aer oportunist, de afacere care se învârte la limita încălcării de trademark ca să culeagă firmiturile altora.

În perioada asta m-a apucat plimbatul prin oraș și căutatul de locuri noi unde să stau, să beau o cafea și să filozofez despre viață și despre proiecte care ar trebui terminate odată – doar că deja încep să știu tot centrul Brașovului, deci singurele locuri cu adevărat noi probabil că ar fi cârciumile. Și uite așa se face că mi-am adus aminte de o întâmplare de acum câțiva ani, când încă locuiam la București.

Mi-am dat seama că nu mai piratez nu când am constatat că n-am niciun program de torente instalat și că nici n-am de gând să-mi pun, ci când am avut o discuție de genul, despre cărți de pe lista de citit:

Eu și el în fața tablei de Go, după o pierdere spectaculoasă din partea mea.