Citeam o postare de pe Goodreads a cuiva care zicea că s-a săturat de comparațiile între cărți și bebeluși. Până la un punct, o carte și un copil seamănă: ai conceput, ai creat ceva cu un mare efort din partea ta și apoi te simți foarte protectiv cu acea creație. Doar că motivele de a proteja un bebeluș nu sunt valabile la cărți: un bebeluș uman e foarte fragil și are nevoie de toată susținerea adulților ca să supraviețuiască. În schimb, o carte e ca un crocodil: îi dai drumul în natură și indiferent câte pietre sunt aruncate în el, crocodilul nu se sinchisește.

Dear Humanities Peers, This Is iRrAtionaL

A year ago, when I was a Master’s student, I complained to a clever friend (also a web developer) about one of the texts I had to read for university. I told him it was horrible to read, that I could barely understand what the author wanted and I wasn’t entirely sure I got the point.