Azi am fost prin Safranbolu („Orașul șofranului”), din apropiere de Karabuk (adică unde sunt acum). Aici sunt la Cinci Han, un han de pe drumul mătăsii, repus în funcțiune după ce orășelul a ajuns sub patrimoniul UNESCO. În spate vedeți căsuțe tipice otomane (atât de tipice că le vedeți pe Wikipedia dacă vă uitați la articolul despre arhitectură otomană). Amu’, cică niște studenți turci de pe la arhitectură au zis că ar fi de fapt grecești.

De atâta amar de vreme feministele ne-au obișnuit cu criticile lor împotriva pornografiei, împotriva reclamelor în care se speculează atractivitatea corpului feminin și împotriva altor zone în care femeia e privită mai degrabă sub formă de corp decât sub formă de ființă. Răspunsul lor: „Nu mă obiectifica!” Răspunsul meu? „Lasă-mă să te obiectific.” [][1]Nici nu știți câte chestii Playwitch/Draco Malfoy sunt pe lumea asta Pentru că atracția pentru corpul altcuiva probabil n-o să dispară niciodată.