Într-o bună dimineață, în faimosul oraș Sf. Gheorghe în care se construiesc balauri și se fac marșuri ale naționaliștilor de pretutindeni, cineva a descuiat poarta și a dat să iasă din curte pe stradă. Presupunem că era pe fază, pentru că n-a picat în groapa adâncă de un metru care apăruse fix în fața porții peste noapte.

„Nu vă supărați,” i-a zis unul dintre muncitori, „le-ați putea spune și vecinilor să aibă grijă să nu cadă în șanț când ies din curte?”

Ce să faci în cazuri de-astea, nu? Dacă ți-ai lăsat mașina afară, ești boier, dacă nu, nu mai mergi nicăieri cu ea. Suni marți să anunți că n-ajungi pe teren, că ți-a făcut primăria necazuri și ți-a închis mașina în curte de luni. Nu, nu știi când ajungi, că habar n-au nici muncitorii. Stai și te uiți și te întrebi ce se întâmplă. Te rogi să astupe măcar provizoriu șanțul ăla. Vineri îți dai seama că nu se astupă nimic, poate luni? Marți? Cândva săptămâna viitoare?

După care trimiți poze cui apuci și explici că există un șanț paralel cu gardul, ca să nu poți scoate mașina – și un șanț perpendicular pe poartă, fix pe poarta mică de persoane, ca să riști să îți rupi piciorul. Șanțul perpendicular e acoperit de dimineața până seara cu un podeț de lemn – nu mai mult, că are și podețul orele lui de lucru și se duce să se odihnească.

Acuma, întrebarea se pune: e chiar așa de greu să pui o hârtie de înștiințare pe porțile celor afectați? Cum se face la gaz, când te anunță „În data de cutare, între orele cutare, se închide gazul”. Mulțumim, acum știm, nu aruncăm blocul în aer din greșeală.

La fel și în cazurile astea, ar merge o hârtie pe care să te anunțe: „Din data de cutare în data de cutare efectuăm lucrări pe stradă și săpăm o grămadă de șanțuri. Ieșirea autovehiculelor din curți va fi imposibilă. Atenție pe unde călcați!”

Ca ilustrație, imaginați-vă că dimineața devreme podețul ăla nu e acolo. Vedere din afară și din interiorul curții.