Țin minte că la un moment dat, în careva dintre cărțile din seria Discworld, o vrăjitoare bătrână îi spune unui preot că păcatul e atunci când tratezi oamenii ca pe obiecte. Cam ăsta ar fi rezumatul cărții „Arme matematice de distrugere”: oamenii sunt tratați ca obiecte, cu ajutorul inovațiilor tehnologice și al matematicii. Și e evident că rezultatele nu sunt în regulă. Cathy O’Neil e o matematiciană care și-a luat doctoratul la Harvard, a predat o vreme, după care s-a mutat în câmpul muncii, lucrând în domeniul financiar.

Pe Facebook mi-a fost dat să văd următoarea postare: Pentru duminică, culegere mate, clasa a V a: Determinați ultima cifră nenulă a produsului p=5(la puterea 48) • 2(la puterea 44) •3(la puterea 17). Fără google, da? Poftiți! Mersi. Mulți, mulți oameni s-au chinuit la ea sau au declarat-o imposibilă. Na, comentarii: „F util pentru viata” „Daca vrei sa faci copilul astonaut! Ia si calculeaza!” „Nici macar nu imi bat capul! Sa intrebi profesorul aplicabilitatea in viata reala a acestui calcul, la varsta de 11 ani!

Urmează în curând proba la matematică. La română n-aveam foarte mare lucru de zis, pentru că acolo lucrurile sunt mai puțin clare. Nu există scurtături. La matematică în schimb sunt câteva trucuri care țin de psihologia profesorilor și de contextul examenului. Nu se aplică Matematicii Adevărate, în care Dumnezeu cu mila, dar aici problemele sunt hotărâte de o comisie care știe foarte bine ce subiecte dă. Nicio problemă nu se poate întinde prea mult.