Alexandru Andrieș – concert caritabil în Brașov
Acesta este Alexandru Andrieș, cântând în stilul simplu și ușor ironic pe care-l au generațiile mai vechi de cântăreți:
Acesta este Alexandru Andrieș, cântând în stilul simplu și ușor ironic pe care-l au generațiile mai vechi de cântăreți:
Știți zgărzile alea de metal? Nu lăsați câinii cu ele când nu sunteți prin preajmă. E mai bine.
Pe Republicii în Brașov vezi din loc în loc scris pe pereți „Sculptorul Dan Gavriș președinte”, sau ceva de genul – parcă prin zona Modarom, pe lângă celelalte afișe, sunt chestiile astea. M-am întrebat nu o dată cine o fi acest sculptor – și de fiecare dată am uitat să-l caut.
Mai demult, când tocmai dădeam să ies dintr-o cafenea, am văzut la o masă un vechi cunoscut, un tip pe care-l știu de pe vremea liceului. Era abătut, așa că am decis să merg să-l salut, să văd dacă vrea să discute. E genul de lucru pe care-l faci cu cineva căruia i se îneacă jumătate din corăbii și nici celelalte nu mai au mult.
Toată lumea știe că dacă nu i-ai citit pe Tolstoi, Dostoievski și Cehov n-ai cultură. Sau, pardon, scuze, erau Balzac, Camus și Borges. Nu, mii de scuze, Preda, Petrescu și Eliade. Dacă nu erau de fapt Shakespeare, Milton și Dante. Sau Ovidiu, Virgil și Homer. Bineînțeles, ar fi putut fi Shikibu, Soseki, Kawabata. Sau Hesse, Mann, Huxley.
În general nu mă omor cu remixări și alte chestii de genul, dar acum vreun an sau doi am dat peste niște melodii remixate de un tip, Rayden Cybersoul. Eu căutam de fapt originalele, dar am ajuns să prefer versiunile noi.
Există un prieten de familie (în sensul în care cineva din familie e prieten cu el, nu în sensul în care e prieten cu toată familia) care are doi copii, un băiat și o fată, care sunt puțin mai mici tineri ca mine.
Centrul Amsterdamului mi s-a părut puțin murdar la prima vedere. Și la a doua. Și la a treia. Și până la final. Chiștoace de țigări pe străzi, restaurante care erau mai curate afară decât înăuntru. Am speculat îndelung dacă e vorba de o indolență a proprietarilor din zonele turistice, sau de o indolență a olandezilor – cred că e vorba de prima variantă. E ceva din hoardele de turiști care face gazdele să se lase mai tare pe o ureche, cred. Din fericire nu prea tare, doar în privința aspectului mai neîngrijit.
Aveam alte planuri pentru seara asta, dar mi-a sărit în ochi faptul că Ministerul Educației e complet de acord să se intre la universitate fără examenul de Bacalaureat luat. Ok, de fapt la „colegiu”, dar dau zece puncte persoanei care-mi spune ce e un colegiu în România, pentru că și în restul lumii înțelesul cuvântului diferă.
O grămadă de oameni au aterizat pe blog în ultima vreme căutând liste cu cărți (și au dat ba de una, ba de cealaltă). Pentru că mă adaptez cerințelor vremii, voi face aici o listă cu cărți de citit „pentru intelectuali”, adică acele cărți care dau bine pe o listă de cărți cu care vrei să te lauzi prietenilor.