Citeam o postare de pe Goodreads a cuiva care zicea că s-a săturat de comparațiile între cărți și bebeluși. Până la un punct, o carte și un copil seamănă: ai conceput, ai creat ceva cu un mare efort din partea ta și apoi te simți foarte protectiv cu acea creație. Doar că motivele de a proteja un bebeluș nu sunt valabile la cărți: un bebeluș uman e foarte fragil și are nevoie de toată susținerea adulților ca să supraviețuiască. În schimb, o carte e ca un crocodil: îi dai drumul în natură și indiferent câte pietre sunt aruncate în el, crocodilul nu se sinchisește.

Ieri eram chitită pe două chestii: 1. să lucrez; 2. să mănânc o prăjitură. Așa că după ce m-am ocupat puțin de prima pasiune, am zis să mă ocup de a doua, cea cu prăjitura. Dar, 8 martie, totul plin, m-am plimbat trei sferturi de oră pe Republicii încercând să găsesc un loc unde să stau. Până la urmă, din disperare de cauză, am mers la Open Heart, de pe Michael Weiss.

1. Vrei un ceai.
2. E frig afară.
3. Ești răcit.
4. Ai o zi proastă.
5. Ai o zi bună.
6. Ai de lucru.
7. Vrei să bei ceva și ai rămas fără cafea.
8. Ai băut prea multă cafea.
9. Ai rămas fără apă.
10. Te simți trist și vrei ceva care să te facă să te simți mai bine.
11. Ceaiul negru merge bine cu Gorgonzola și ai niște Gorgonzola. (combinația pe care scriu articolul ăsta e Imperial Earl Grey + Gorgonzola)
12. Cineva a zis „Vrei un ceai?”
13. A venit cineva să stați de povești.
14. Ai descoperit că ceaiul negru merge bine și cu alte brânzeturi cu mucegai albastru, nu doar cu Gorgonzola.
15. Încerci să înveți să citești în frunzele de ceai.
16. Încerci să înveți să citești în frunzele de ceai și tocmai ai încercat cu un ceai care era la plic. Deșteaptă treabă.
17. Încerci să te împrietenești cu cineva și ai rămas fără Pipa Păcii.
18. Ai un calendar care numără zilele până la Crăciun – dar e cu ceaiuri.
19. Vrei să bei ceva cald, dar nou, dar să fie bun.
20. Cineva ți-a făcut cadou un ceai.
21. Cineva ți-a făcut cadou un ceai „Ayurvedic” și oricum nu mai aveai chef de viață (chestiile alea tind să fie foarte piperate).
22. Cineva ți-a făcut cadou un ceai afumat și pare o idee bună să-l încerci. În fond, n-are cum să fie rău… nu? (sunt singura persoană pe care o știu care le bea de plăcere)
23. Vrei să botezi o cană nouă.
24. Ți-ai luat o sită de-aia pentru făcut ceaiul și vrei să vezi cum merge.
25. Ai o întâlnire cu un englez.
26. Sau cu un japonez.
27. Mergi la Ceai et caetera în Brașov și constați că „et caetera” se referă la jocuri, nu la espresso, dar e prea mișto locul ca să pleci. Și e la capătul pământului oricum, așa că până te-ntorci în civilizație mori de sete. (dar dacă-i musai, au o cafea bună la ibric)
28. Ai un fierbător de apă și vrei să fierbi apă cu el.
29. Ajungi în casa unei bătrâne nebune care te pune să bei ceai, că altfel face urât. Te cam ia cu fiori bătrânica, așa că mai bine bei.
30. Faci un curs de ceremonia ceaiului.
31. Ai dat peste rooibos.
32. Suntem în anul 2067 și aproape toate culturile de cafea au fost rase de pe fața pământului…
33. Mergi la ceainăria Open Heart în Brașov și vrei să-ți îneci amarul că te-ai dus acolo, dar n-ai în ce altceva. Partea bună e că dacă ceri un ceai rooibos, ți-l aduc cu zahăr – și atunci măcar poți să povestești despre cum cei de acolo nu-și cunosc meseria. (mi s-a întâmplat mie; rooibosul se îndulcește cu miere de felul lui)
34. Pe celălalt plic pe care-l ai scrie „Înlocuitor cafea 100%”.
35. Ai dat peste sencha.
36. Ai moștenit o plantație de ceai.
37. Te-ai mutat în Japonia.
38. Să bei apă caldă pur și simplu nu te mai satisface.
39. E un plic. E acolo. Orice altceva presupune Efort.
40. Ai urmat Iepurele în viziună și aia e singura chestie care ți se oferă de băut, după cum subliniază Pălărierul.

Dorin a scris astăzi despre cum îți faci un ceai ca să iasă bun, să nu fie amar și să fie o plăcere, nu o durere. Tot ce a scris e perfect adevărat, dar merită completat.

[][1]

Tot ziceam prin comentarii de ceai/cafea la turci – hai să mut converația undeva mai vizibil.

Cel mai greu e să ștergi.

Mă uit pe pagini și pagini de text (8 la dublu spațiu, 2631 de cuvinte) și nici nu știu ce să șterg și ce să las. Sentimentul de frustrare când n-ai o parte rea de care să te legi, n-ai o parte foarte bună pe care să construiești. Îmi vine să arunc la gunoi capitolul și s-o iau de la capăt, doar că n-am condițiile fizice și psihice să rescriu aceeași chestie de o mie de ori până iese. Plus, senzația că nu e totul rău…

A nins. Acum câțiva ani de zile nu-mi plăcea deloc iarna, până când a venit odată un Crăciun în care am rămas singură în București pentru că teoretic stăteam cu iubitul care se plângea că sacrificasem Revelionul nostru împreună, dar practic s-a dus în treaba lui, iar eu am rămas acasă unde era cald și liniște și Tori Amos cânta despre iarnă și clopote și despre toate lucrurile despre care cântă Tori Amos.

A fost un Crăciun în care am scris și în care mi-am gustat singurătatea și creativitatea și am mâncat, cum fac acum, turtă dulce. M-am afundat în povestiri și lumi și idei și am rămas cu nostalgia acelui Crăciun, cu dorul acelei ierni.