Roxana-Mălina Chirilă

Conversație mai veche cu un prieten (parafrazată):

el: Ce faci?
eu: Căutam ceva fanfic [n.a.: povestire de tip fanfiction] despre un trio. Ceva relație romantică în triunghi, știi?
el: O_o
eu: *continuă să caute*
el: De ce fanfiction?
eu: Pentru că nu găsesc chestii publicate de gen, dar printre tagurile de pe Archive of Our Own…
el: Nu, nu, voiam să te întreb de ce nu citești și tu ceva normal?
eu: Normal?
el: Ceva original. Ceva carte publicată. La o editură. Care să nu fie bazată pe altceva. Ceva mai normal decât chestiile pe care le cauți.
eu: Citesc și chestii… normale… dar momentan n-am chef.
el: Poate ar fi timpul.
eu: Hmm… era o carte pe care tot voiam s-o citesc…
el: Vezi că poți?

Relativ târziu (dar nu prea târziu!) văd și eu că GoG.com (Good old Games) are niște reduceri mari la tot felul de jocuri, printre care și Tales of Monkey Island.

De prin 2009 încoace, de când MISA vrea cu tot dinadinsul să demonstreze lumii că e sectă, Gregorian Bivolaru a venit cu o nouă idee genială prin care-și convinge cursanții să nu pună la îndoială ce învață la cursul de yoga și spiritualități conexe inițiat de el: îndoielile demoniace.

Acum câtva timp discutam cu un prieten despre „Flight from Hell”. Adică romanul pe care-l scriu. Dar sincer, putea fi absolut orice roman pe care l-aș scrie sau l-aș citi, pentru că întrebarea ar fi rămas aceeași.

Pentru că e una din zilele alea în care am nevoie de niște Irish Punk Rock ca să mă pun pe picioare. Flogging Molly, „Saints and Sinners” (una din puținele variante de o calitate relativ decentă pe care le-am găsit pe Youtube).

De multă vreme mă întrebam ce ar face MISA dacă Gregorian Bivolaru ar fi condamnat și ce articole s-ar scrie pe Yogaesoteric.net ca reacție la eveniment.

Bănuiesc că dacă vă uitați la televizor mai mult ca mine, sau dacă intrați mai des pe site-uri de știri, ați aflat deja de accidentul unui autocar românesc în Muntenegru. 18 morți, restul răniți, accident grav, picaj într-o prăpastie. Cam ăsta e rezumatul.

O melodie mișto peste care am dat de curând: Kosheen – Damage.

Tocmai am terminat de citit Povestea lui O, de Pauline Reage.

I’m under the weather again today. Somewhat dizzy, somewhat nauseous. It’s either some sort of flu, or the meditations of my ’enemies’ are actually working for once (yes, I live in a context in which people meditating for my downfall is not entirely out of the question, even if I think it highly unlikely – I’m not important enough).