Roxana-Mălina Chirilă

filozofia traducerilor

Genul non-binar în traduceri (și de ce corectitudinea politică nu-i dușmanul meu la muncă)

Nu foarte demult, am lucrat la o povestire în care un personaj avea un gen non-binar: nici bărbat, nici femeie. Acuma, în engleză personajul respectiv avea pronumele they/them, iar în rest totul era floare la ureche, pentru că englezei în general nu-i pasă de gen nici cât negru sub unghie. În română e mult mai ușor să eviți pronumele ca atare (pentru că de multe ori poate fi subiect implicit), dar te mănâncă adjectivele.

Pașii unei traduceri creative (azi: un pic de rap)

Discutam cu Kay în comentariile de la o postare anterioară. Fiind vorba de cât de puternic trebuie să fii integrat într-o cultură ca să poți traduce din ea, mi-am dat seama că e mai greu de explicat fără exemple concrete, pentru că dialogurile descind într-un fel de vag în care pare că spunem același lucru și de fapt nu prea. Ziceam eu: […] traducerea, în sine, e mai mult decât doar o mutare directă a unei propoziții dintr-o limbă în alta.

Cât de mult poate inova un traducător limba?

Zilele trecute, un prieten s-a trezit față-n față cu un Windows setat în limba română și s-a crucit când a dat de o chestie numită „unitate amovibilă”. Am râs un pic, pentru că de amovibilitatea vieții nu mă ciocnisem până acum, deși din când în când am nevoie de terminologia oficială de la Microsoft, așa că intru pe portalul lor de limbă. Eu am o filozofie a localizării de softuri și jocuri: utilizatorul de rând trebuie să priceapă despre ce e vorba.

Întrebări frecvente: traduceri

De-a lungul anilor m-am ciocnit de o grămadă de întrebări legate de traduceri. În ideea că răspunsurile pe care le tot dau le-ar putea fi utile și celor care nu mi le adresează, am zis să le scriu pe blog. Salut! Aș vrea foarte mult să citesc o anumită carte, dar n-a fost publicată în română și nu știu engleza prea bine. Poți să mi-o traduci? Problema nu e dacă pot, ci cât te costă.

A sări de cinci ori pe geam de la etajul doi

Am fost sâmbătă la lansarea cărții „Șaman” de Kim Stanley Robinson. Kim Stanley Robinson nu era pe acolo, poate pentru că e un scriitor de talie internațională care e destul de greu de adus la capătul pământului fără niciun motiv relevant, așa că lansarea era ținută de doi fani SF și o persoană de la editura Nemira (cartea fiind publicată, evident, la Nemira). Din câte am înțeles, „Șaman” e despre o comunitate primitivă în care oamenii își fac arme, se fac șamani, pictează peșteri și alte asemenea.