Cât de mult poate inova un traducător limba?

Zilele trecute, un prieten s-a trezit față-n față cu un Windows setat în limba română și s-a crucit când a dat de o chestie numită „unitate amovibilă”. Am râs un pic, pentru că de amovibilitatea vieții nu mă ciocnisem până acum, deși din când în când am nevoie de terminologia oficială de la Microsoft, așa că intru pe portalul lor de limbă.

Eu am o filozofie a localizării de softuri și jocuri: utilizatorul de rând trebuie să priceapă despre ce e vorba. Nu mereu, sunt limite când e vorba de termeni mai speciali. Mă îndoiesc că toți nativii de limbă engleză au înțeles din prima ce-i aia „antialiasing”, de exemplu. Dar pentru lucrurile simple, ar trebui să fie relativ ușor de înțeles ce face butonul sau opțiunea. Chiar dacă traducerea ta e corectă, dacă nu e măcar puțin intuitivă, nu e foarte în regulă.

De exemplu, să luăm unitatea amovibilă:

După cum vedem, e vorba de „removable drive”. „Removable” e intuitiv în engleză, înseamnă ceva care se poate scoate/detașa. „Drive” a intrat oarecum în vocabularul curent ca fiind un dispozitiv pe care stochezi lucruri.

În română, problema e că nu folosim în mod curent „amovibil”. Există în dicționar și, în mod complet neintuitiv, se pare că e un dispozitiv care poate fi mutat și care provine din francezul „amovible”, care înseamnă același lucru. Doar că, din cauză că nu le prea avem cu franceza, ci cu engleza, cuvântul sună a ceva care nu e „movibil”, adică nu e „movable”, adică nu se poate mișca.

Iar „unitate” are un sens foarte larg. Poți avea 5 unități din cam orice tip de obiect.

Combină cele două aspecte și ai un termen larg și vag. E corect, teoretic. Dacă cineva pune mâna pe dicționar, vede că ai dreptate, lucrul respectiv chiar înseamnă ce spui tu că înseamnă. Dar ce fac mama și bunica traducătorului, dacă nu știu engleză și nici nu le au cu tehnologia? Ce fac mamele și bunicii și unchii și tații încurcați din toată țara? Ce fac tinerii care merg pe la ai lor să-i ajute cu calculatoarele și își dau seama că nu pot nici ei să priceapă opțiunile (pentru că ei folosesc sistemul de operare în engleză) și nici să-i schimbe limba, pentru că bătrânii nu s-ar mai descurca cu lucrurile simple, cum ar fi „Salvează”?

Dacă mă întrebați, recunosc că nu-mi trec prin minte variante care să sune excelent, mai ales pentru cei care s-au obișnuit cu engleza, dar „dispozitiv detașabil” mi s-ar fi părut mai clar. Ar merge și „dispozitiv mobil”, deși poate că e mai puțin clar în condițiile în care avem telefoane mobile, tablete și tot felul de alte dispozitive pe care le putem lua cu noi când plecăm la plimbare. Sau poate că există o variantă și mai elegantă undeva. Nu știu. În principiu mă mai consult cu restul echipei când e vorba de chestii de-astea importante și complexe.

Aceeași problemă de ilizibilitate apare și la alte traduceri, desigur. De-asta mor când am produsele Microsoft în română – nu pentru că-mi urăsc limba, ci pentru că nu recunosc butoanele știind cum le cheamă în engleză și exact ce fac.

Acuma, răspunsul pe care l-am primit de la cel care a dat peste minunăția asta de traducere Microsoft, a fost că dat fiind faptul că e un domeniu nou, traducătorii au avut mână liberă să traducă exact cum au vrut, iar utilizatorii se vor obișnui până la urmă cu terminologia.

E un lucru cu care sunt parțial de acord, dar la care ridic și o obiecție: nu poți să inventezi un limbaj întreg și să te aștepți să-l și învețe lumea. Dacă trebuie să înveți termeni noi, o să-i preferi pe cei:

  • simpli
  • ușor de reținut
  • folosiți mai des
  • care au o logică în capul nostru, pe cât posibil

Printre altele, și ăsta e un motiv pentru care nu zicem, „Anulează fixarea în bara de activități”, ci „Unpin from taskbar”. Dacă era „Desprinde din bara de activități”, mai avea o șansă. Pentru că în viața reală ne desprindem dintr-o mulțime și desprindem scaieții de pe haine. Știm ce înseamnă „a desprinde” și putem să ne prindem de acolo cam care e ideea. Iar, nu zic că e varianta ideală (altfel vezi proiectul după ce lucrezi la el o vreme și când poți să dezbați puțin cu echipa). Zic doar că ar fi mai intuitivă.

Normal că se poate impune o anumită terminologie, normal că se pot inventa cuvinte noi. În fond, realitatea din jur se schimbă, iar limba odată cu ea, avem nevoie de denumiri noi pentru concepte noi. Dar de undeva trebuie să le derivăm.

Acum câțiva ani am citit autobiografia lui Amos Oz, „Poveste despre dragoste și întuneric”. Nu mai țin minte mare lucru din ea, doar că avea un unchi (sau un stră-unchi sau cum le zice ălora de sunt frați cu bunicii) care era un om important de cultură, un lingvist care inventase cuvinte în ebraică pentru „creion” sau „tricou” sau alte obiecte absolut banale. Mi s-a părut interesant atunci că a reușit să convingă atât de mulți oameni să folosească acele cuvinte – dar dacă acel cuvânt are logică, sună bine, e scurt… de ce nu? Dacă-l poți folosi ușor într-o propoziție, dacă îți sugerează ceva clar, de ce nu?

N-am reușit să găsesc date clare despre invențiile lingvistice ale respectivului stră-unchi, Joseph Klausner, dar am descoperit că și Amos Oz a inventat două cuvinte care s-au încetățenit: „mecochav”, care înseamnă „înselat” (de la stea, „chocav”) și ceva care s-ar traduce cu „a se rinoceriza”, referindu-se la o persoană care a devenit conformistă, care și-a schimbat părerile ca să corespundă curentului de gândire curent – și cuvântul vine de la piesa „Rinocerii” de Eugen Ionescu. (sursa)

Ca să nu divaghez prea mult, ideea e că invențiile noi ar trebui să aibă o anumită logică pentru a fi preluate. Se leagă de ceva, fie lingvistic, fie cultural, au o rădăcină în ceva, care le permite să dezvolte un sens. Dacă utilizatorii nu simt respectiva legătură, dacă încerci să le impui nu un cuvânt nou și ilogic, ci sute, abuzezi de răbdarea lor și de capacitatea lor de adaptare. Și n-or să accepte terminologia ta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *