O dată la câteva zile mă uit să văd ce mai face site-ul oficial al MISA. De obicei dă drepturi la replică pentru ziare gen CanCan, sau răspunde întârziat și plin de venin la știri care nu-s pur laudative. Asta pe lângă articole flower power sau conspiraționiste, sau mărturii pline de energii și lumini ale yoghinilor care-și laudă între ei eficacitatea yoga.
Am descoperit un articol fascinant de pe site-ul oficial al grupării MISA în care un bărbat își împărtășește trăirile spirituale cu restul omenirii. Se pare că după vreo 5 ore de trimis energia lui Dumnezeu la toată lumea, inclusiv lui însuși, omul s-a simțit puțin obosit și deprimat. Dar în loc să se odihnească, a continuat să energizeze tot ce prindea.
Pentru că efectiv uneori nu mai am ce discuta pe tema MISA. Contextul: cartea „Doamna Miracolului”, care e descrisă ca fiind „Un roman autobiografic savuros unde autorul îşi povesteşte cu un stil inimitabil impresionanta viaţă spirituală”. În urmă cu mai bine de un an, cineva a demonstrat că e o traducere puternic modificată din The World of Tantra. Cine a făcut modificările?… S-a spus că Gregorian Bivolaru, pentru a susţine anumite practici recomandate la cursurile de yoga MISA.
De prin 2009 încoace, de când MISA vrea cu tot dinadinsul să demonstreze lumii că e sectă, Gregorian Bivolaru a venit cu o nouă idee genială prin care-și convinge cursanții să nu pună la îndoială ce învață la cursul de yoga și spiritualități conexe inițiat de el: îndoielile demoniace.
De multă vreme mă întrebam ce ar face MISA dacă Gregorian Bivolaru ar fi condamnat și ce articole s-ar scrie pe Yogaesoteric.net ca reacție la eveniment.
Pe Yogaesoteric.net a avut loc un accident îngrozitor. Cineva din echipa celor care scriu mereu că adevărul va triumfa a scăpat un comentariu real din partea cuiva care avea ceva de cârcotit!
Nu știu cum să dau de Banu Marilena din Constanța. A fost menționată astăzi într-un articol de pe Yogaesoteric.net, în legătură cu un miracol care i s-a petrecut în tabăra yoghină de vacanță de la Herculane.
(da, am șutit titlul postării de la Mihai Rapcea)
Am fost din nou pomenită de Yogaesoteric.net într-un articol despre documentarul finlandez „Chemarea gurului tantric”, în care am apărut și eu ca martor discutând despre MISA. Și dacă tot m-au pomenit ei, hai să-i pomenesc și eu. Nu-mi fac iluzii că mi-ar răspunde, așa că probabil postarea mea aici o să fie un monolog. E ok.
E 1 mai și mi-am luat pauză. E posibil să fi băut puțin prea mult vermut, de abordez astfel de subiecte senzaționale și interzise, dar sunt mult prea veselă ca să n-o fac. În cazul în care nu știați, yoghinii MISA sunt niște zei sexuali, niște maeștri ai artei senzuale. Masculii speciei, denumiți uzual „vira”, pot să și-o țină ridicată într-un perpetuum mobile care surprinde întreaga lume științifică. Iar femeile adevărate, denumite uzual „shakti”, sunt niște cadâne spirituale, de un erotism rafinat, elevat, debordant și plin de compasiune (cum poate fi erotismul plin de compasiune?… simplu! E dat tuturor celor nevoiași.)
Bun, după cum spuneam într-un articol recent, s-a scris un articol despre mine pe Yogaesoteric, site-ul oficial al grupării MISA, condusă de Gregorian Bivolaru. Cei care mă cunosc destul de bine știu că am tendința să iau texte la bani mărunți și să încep să demonstrez ce ar merge mai bine la ele – fie că e vorba de gramatică sau logică.
Pe scurt, editoarea mea interioară e o scorpie obsesiv-compulsivă. Am tradus articolul de pe Yogaesoteric al lui Călin Gruia și mă tem că asta înseamnă că am văzut fiecare frază întortocheată rău, fiecare greșeală de tipar, fiecare argument prost, fiecare greșeală de argumentare.