Nu foarte demult, am lucrat la o povestire în care un personaj avea un gen non-binar: nici bărbat, nici femeie.

Pentru că am terminat Facultatea de Limbi Străine acum un număr de ani, nu am fost nevoită să dau niciun examen ca să pot deveni traducător liber profesionist, cu înregistrare la ANAF și tot tacâmul.

Clipul al treilea din serie! Și ultimul pe moment, dacă nu apar întrebări.

Clipul al doilea din serie. Primul e aici. Ce se întâmplă aici:

Discutam mai demult cu niște amici despre cum se traduc jocurile în română – și pentru că e foarte greu să explic tot procesul doar cu cuvinte, am făcut niște clipuri pe Youtube în care povestesc ce și cum.

Articolul în care explicam cum funcționează o traducere creativă dând un exemplu din versurile lui Ice Cube a ajuns ceva mai popular decât mă așteptam.

Discutam cu Kay în comentariile de la o postare anterioară. Fiind vorba de cât de puternic trebuie să fii integrat într-o cultură ca să poți traduce din ea, mi-am dat seama că e mai greu de explicat fără exemple concrete, pentru că dialogurile descind într-un fel de vag în care pare că spunem același lucru și de fapt nu prea.

O să rezum o conversație pe care am urmărit-o pe net zilele trecute, care m-a făcut să scriu postarea asta, pe care am uitat prompt s-o postez până azi.

Se întâmplă rar să vorbesc pe blog despre proiectele la care am colaborat, dar o să fac o excepție pentru Tom Clancy’s The Division 2.

E plin internetul de liste, articole și postări pe net despre cuvinte „intraductibile”, începând de la cuvântul românesc „dor” (eu îl traduc cu „longing” în engleză, de obicei) și ajungând până la cuvinte din tot felul de limbi care par exotice până în momentul în care le studiezi și dispare mirajul.