Am descoperit un articol fascinant de pe site-ul oficial al grupării MISA în care un bărbat își împărtășește trăirile spirituale cu restul omenirii. Se pare că după vreo 5 ore de trimis energia lui Dumnezeu la toată lumea, inclusiv lui însuși, omul s-a simțit puțin obosit și deprimat. Dar în loc să se odihnească, a continuat să energizeze tot ce prindea.
Mi-au picat ochii azi pe un articol cu 10 lucruri despre sex pe care bărbații își doresc ca femeile să le știe. Am crezut că o să aflu chestii pe care le știa și bunica, dar spre surprinderea mea am aflat chestii noi.
Bărbații se tem deci de intimidate. Îmi imaginez că discuțiile sunt ceva de genul:
The moment I found out that JK Rowling went ahead and said that she ought not have paired off Hermione and Ron, but Hermione and Harry, I felt angry: she has a history of dropping anvils on people during interviews. You know, Dumbledore is gay. The arm on the Weasley family clock dedicated to Fred fell off when he died. Dumbledore is gay. Whatever.
Se pare că Valentina Ștefania Duminică, secretar de stat, e acuzată de furt intelectual. Secretar de stat pe ce direcție? Educație. Cică în 2012 i-ar fi dat copy-paste cap-coadă unei lucrări de masterat din 2008, pe care a declarat-o lucrarea ei de master.
Ieri am aflat câteva interpretări noi pentru niște sfaturi de-ale lui Iisus din Biblie. Chestia mișto e că interpretările nu sunt meditativo-religioase, ci se bazează pe cultura evreiască cca. anul 0 și pe realitățile legislative din momentul respectiv.
Îmi pun căștile cu microfon să înregistrez. „Flight from Hell, season three…” Mă opresc brusc. Parcă mi s-a uscat gura, jur că mi s-a lipit limba de cerul gurii puțin. Încerc iar. „Flight from Hell, season three…” Gâtul mi se face ca deșertul.
M-am hotărât să scriu această postare pentru că am văzut că în continuare există oameni care nu știu cu adevărat cum se scrie pentru online. Bazându-mă pe o vastă experiență pe forumurile și blogurile din România, vă voi putea învăța, scurt și demonstrativ, cum să vă integrați în sfera internautică românească.
Azi veneam spre cafenea prin parc, când mi-au picat ochii pe o scenă neașteptată. Ca idee, eu merg de obicei neatentă și mă gândesc la tot felul de chestii. Nu văd cunoscuți, nu văd celebrități, nu văd tot felul de chestii, dar am văzut-o pe asta.
A fost odată, prin secolul V în zona Mării Baltice, conform cronicilor Gesta Danorum, o prințesă numită Alfhild, fiica regelui Siward. Pentru că era deosebit de frumoasă și pentru că pe vremea respectivă castitatea era la preț de mare cinste, tatăl ei a închis-o într-o cameră cu un pui de viperă și un pui de șarpe, să-i crească, pentru ca atunci când deveneau mari s-o apere de toți pretendenții neaveniți.
Bănuiesc că toată lumea a pățit chestia aia în care îi împrumuți cuiva un pix și persoana dispare în ceață cu el?… În special la birou pleacă lumea cu pixurile. Uneori și cu alte chestii. Cred că e motivul principal pentru care băncile au pixuri cu fir.