La un moment dat am început să văd pe timeline-ul meu de Facebook o grămadă de link-uri către nationalisti.ro. Prima întrebare care mi-a trecut prin minte a fost „Ce prieten am eu care să fie fan înfocat de naționaliști?!”

Cică de 24 ianuarie, în Sf. Gheorghe e cineva care vrea să aducă cel mai lung drapel din județ și să defileze cu el – un drapel românesc, evident. Individul care vre asta e un puști de 15 ani care s-a fotografiat cu steagul României în jurul gâtului de 15 martie anul trecut (15 martie e ziua națională a Ungariei) și a pus poza pe Facebook. Teribilisme de puștan naționalist, care au fost întâmpinate cu alte teribilisme de alt tânăr naționalist și s-a lăsat cu amenințări și cu urmăriri penale.

De o vreme încoace pe T5.ro blogul român cel mai vizitat nu mai este zoso.ro. Este nationalisti.ro. Schimbarea s-a produs brusc: de unde nici nu-l auzisem vreodată, a sărit pe primul loc. De la 14.000 vizitatori pe lună în aprilie a ajuns la vreo 230.000 vizitatori în mai și la 425.000 în iunie.

Ninge afară de duce locul. Când eram prin școală speram mereu că se fac troiene de câte un metru, să se închidă școlile și în Sf. Gheorghe, dar n-am avut niciodată norocul. Se făcea doar câte un ger de -20-și de grade (ziua) de simțeam că am sloiuri de gheață în loc de pantaloni și mi se lipeau nările una de alta când inspiram.

Am citit azi în Mesagerul de Covasna că doi tineri au fost amendați pentru că au jignit (înjurat?) jandarmii de 1 decembrie. Chestia asta s-a întâmplat în orașul meu natal, Sf. Gheorghe. Tinerii amendați protestau de fapt împotriva unor extremiști (cam 80 de persoane) care făceau tărăboi că Harghita și Covasna li se cuvin și că trebuie ca toți locuitorii din această zonă să vorbească o anumită – și singură! – limbă. Tinerii, care făceau parte dintr-un grup mai mare (cam 30 de persoane), scandau că străinii trebuie să plece acasă și că zona e a nației lor, nu a nației celorlalți. De fapt, și tinerii erau tot cam dintr-o grupare mai apucată, dacă stau să mă gândesc.

Să-mi explice și mie careva. Pentru că efectiv mi se pare că oamenii ăștia nu vor nimic concret. Se strâng împreună și strigă despre trecutul glorios și Eminescu, despre sufletul neamului și dragostea de țară până când în loc să zic „Sunt româncă” spun „Sunt transilvăneancă”. E drept că străinii nu știu că Noua Dreaptă a mărșăluit odată pe străzile din Sf. Gheorghe, strigând „Harghita, Covasna, pământ românesc!” (în curând vor striga, probabil, „București, capitala României!” sau „H2O, înseamnă apă!”), dar știu eu și mă ia o ușoară jenă, de parcă aș fi în preajma grupului de liceeni beți care cântă și râd la volum maxim la 3 noaptea.

Din când în când apar prin presă tot felul de articole despre autonomie, unguri, secui, marșuri, partide, Ungaria și tot așa. Uite unul azi, în Adevărul. Despre unguri din Ungaria care agită spiritele ungurilor din România.

Sunt acasă la mama momentan. Acum vreo 20 de minute era o zi normală, în care citeam un roman, beam niște ceai și îi răspundeam la telefon unei prietene care și-a formatat din greșeală hardul de pe laptop. Când aud niște strigăte și scandări pe afară.