Roxana-Mălina Chirilă

„E greu să fii zeu” e un SF atât de rusesc încât nu prea seamănă ca stil de scriere cu cărțile obișnuite din genul SF.

Câte cărți vinde George R.R. Martin în România? Câte cărți vinde un scriitor român? Câți cititori de SF și fantasy sunt în țară? Ce fac cei de la Uniunea Scriitorilor cu banii primiți de la edituri? Și, inevitabil: câtă lume mai citește cărți?

Am învățat să citesc înainte să ajung la școală, probabil din curiozitate. Am continuat să citesc și după ce am dat de abecedarul cu fetița al cărui tată era tractorist și în care toamna venea încărcată de gutui, probabil din plictiseală. Prin școala primară citeam Cireșarii, mai târziu am ajuns la Karl May (care, între noi fie vorba, mi se pare mult mai mișto decât James Fenimore Cooper) și tot așa.

În principiu, îmi plac cărțile în care sunt inserate tot felul de idei și concepte interesante, fie că e vorba de filozofii din perioada medievală, de felul în care funcționează cine știe ce dispozitive sau de tot felul de chichițe politice sau sociale. Dacă sunt captivant descrise, vreau să aflu ce-i cu ele.

Cred că am mai pomenit de faptul că îmi plac cărțile lui Sergiu Someșan.

De curând am dat peste o discuție pe Facebook în care cineva spunea, mai în glumă, mai în serios, că-i e și groază când discută cu persoane de 20-30 de ani pentru că sunt mulți proști în categoria asta de vârstă și-i vine să-și ia câmpii.

La un moment dat, o echipă de supereroi se duce să se bată prin Nigeria – nu mai țin minte motivul, dar la un moment dat un tip înfrânt se aruncă pe sine în aer cu o bombă, în încercarea de a-și anihila dușmanii odată cu el. Supereroii nu reușesc să oprească explozia ca la carte și mor 12 oameni.

Înainte să-mi fac blogul pe care-l vedeți aici de față, îmi duceam veacul pe site-uri și forumuri în engleză, unde discutam cu oameni din întreaga lume. Unii erau de prin SUA sau UK, alții de prin Scandinavia sau Malaezia sunt de unde or fi fost.

După două săptămâni în care am tot tras și tras și tras și am văzut cum fiecare fișier terminat aduce încă două neîncepute, l-am anunțat pe el cât am de lucru în perioda imediat următoare (adică pe azi, pe luni, pe marți și pe miercuri).

La un moment dat, în mijlocul unor agitații cu cuceriri și bătălii de prin secolul 16, un conducător nu foarte bun a vrut să execute pe cineva. Însă n-avea la dispoziție niciun călău și, în loc să aștepte, a decis să invoce un drept mai vechi, care-i permitea să aleagă un individ oarecare pentru a face execuția.