Mi-a trecut azi prin fața ochilor cineva care comenta că nu știu cine e atât de nebărbat încât a ajuns să-i cumpere absorbante gagicii.

După Revoluție, bunicul s-a pensionat, și-a luat permisul de conducere și a ajutat-o pe bunică-mea cu farmacia.

1 martie, 8 martie și alte sărbători de femei: tot văd femei și feminitate peste tot, așa că până nu uit…

Am renunțat în mare parte să mai citesc bloguri de estrogen, site-uri cu sfaturi pentru femei și povești lacrimogene despre cum femeile din ziua de azi nu mai sunt femei.

Cred că e multă lume neiubită, sau sunt unii neiubiți cronic care caută și caută și caută iubirea atât de puternic încât adună în jurul lor rechini întreprinzători.

E vreun secret pentru cineva că la noi se traduc știri într-o veselie și că uneori chestiile sunt reprezentate aiurea în presă?

Din când în când mă ciocnesc de persoane care spun că femeile ori nu se joacă pe calculator, ori vor jocuri drăguțe, cu inimioare și toate cele.

[][1]Jucând Portal M-am tot gândit și am ajuns la concluzia că habar n-am de ce nu s-ar juca femeile pe calculator, în afara faptului că „tradițional” nu se joacă.

Uneori oamenii au auzit niște basme când erau mici și țin morțiș să-ți povestească despre ele, transpunându-te într-un rol principal în care nu prea te potrivești, dar hai că mai tăiem o mână, mai lungim un picior și poate-poate se leagă ceva.

Am avut o sclipire de geniu. Multă lume e foarte confuză cu privire la ce vor femeile, nu?