Roxana-Mălina Chirilă

traduceri

Autorizația de traducător e un eșec al Ministerului Justiției

Am renunțat de curând la autorizația de traducător. Nu și la meseria de traducător, pe care mi-o fac cu spor printr-un SRL – doar la autorizația dată de Ministerul Justiției și la persoana juridică pe care o aveam înainte. Ca idee, traducătorii autorizați sunt un fel de PFA, dar nu chiar. La ANAF, intră la categoria „profesii liberale”, cam la fel ca avocații, arhitecții și alte persoane care spun că au un „birou”.

Și Editura Art dă rateuri

Am cumpărat acum nu foarte multă vreme „Dominația masculină” de Pierre Bourdieu, publicată la noi la Editura Art și, acum că am început s-o citesc, am avut o surpriză foarte neplăcută. Acest articol va fi despre ediția în română a cărții, dar dacă vă întrebați despre ce e vorba în ea: n-am citit-o decât parțial, dar pare deocamdată să fie vorba despre presupunerile implicite pe care le avem despre bărbați/femei, pentru că facem parte din cele două categorii și luăm și caracteristicile biologice, și cele învățate ca fiind aspecte la fel de naturale și obligatorii ale sexelor.

Piața traducerilor și de ce e plin de traduceri proaste

Am văzut pe Goodreads o recenzie scrisă de Michael Haulică, fost redactor-șef al Editurii Tritonic, fost coordonator de colecții de proză scurtă, redactor-șef la Argos, fost redactor la Editura Art, fost coordonator al colecțiilor SF și fantasy ale editurii Paladin. Mi-a atras atenția chestia asta: O notă proastă pentru traducere (Andrei Dosa), mi-a părut grăbită, neglijentă, fără prea mare tragere de inimă, nu știu dacă motivul este „sîntem plătiți prost, muncim prost” sau pur și simplu atît poate omul.

Țeapă cu Independența Film

La un moment dat, acum multă vreme, eram într-un Cărturești și am văzut „Spirited Away” pe DVD. Prietenul meu nu văzuse filmul, deși e unul dintre cele mai mișto filme de animație făcute vreodată, așa că l-am cumpărat. După ceva timp, ne-am și uitat la el. Îl luasem cu subtitrare în română, pentru că așa se nimerise, dar am început să regret repede decizia. Traducerea era dubioasă. Eh, azi aveam de gând să mă bag și eu în discuțiile pe care le au zoso și Dorin Lazăr despre fidelitatea la locul de muncă, promovări pe repede-înainte și competență.

Cât de mult poate inova un traducător limba?

Zilele trecute, un prieten s-a trezit față-n față cu un Windows setat în limba română și s-a crucit când a dat de o chestie numită „unitate amovibilă”. Am râs un pic, pentru că de amovibilitatea vieții nu mă ciocnisem până acum, deși din când în când am nevoie de terminologia oficială de la Microsoft, așa că intru pe portalul lor de limbă. Eu am o filozofie a localizării de softuri și jocuri: utilizatorul de rând trebuie să priceapă despre ce e vorba.

Numere de cuvinte și de caractere. Ghid de referință.

Am văzut multe persoane care se pierd când aud de texte măsurate în numere de cuvinte sau de caractere, așa că am scris un ghid de referință aproximativ, bazat pe observații și impresii proprii și uitat și în ograda altora. Practic, cam așa percep eu textele de diferite dimensiuni: Citit: 100 de pagini mai mici îmi iau cam două ore să le citesc (prietenul meu spune „o pagină pe minut”, dar să fim serioși, mereu îți distrage ceva atenția).

Întrebări frecvente: traduceri

De-a lungul anilor m-am ciocnit de o grămadă de întrebări legate de traduceri. În ideea că răspunsurile pe care le tot dau le-ar putea fi utile și celor care nu mi le adresează, am zis să le scriu pe blog. Salut! Aș vrea foarte mult să citesc o anumită carte, dar n-a fost publicată în română și nu știu engleza prea bine. Poți să mi-o traduci? Problema nu e dacă pot, ci cât te costă.

Femeile erau răpitoare, iar satul a fost ars

Citeam „Ultimul imperiu” de Brandon Sanderson (Editura Trei, traducere de Ana-Veronica Mircea) când am avut discuția asta: Eu: Traducerea e în mare parte ok, dar m-am săturat să văd „nervous” tradus cu „nervos”. Fata e la primul bal, se preface că e nobilă și, „Încă mai era nervoasă, dar momentul de panică trecuse.” Mă, nu-i nervoasă, are emoții. N-are niciun sens să fie nervoasă. El: Mai demult, prin cărțile cu temă istorică, unii traduceau „raped” cu „răpită”.

O juma’ de succes

Acum câteva luni bune, pe când eu eram la corectură și colegul la traducere, ne vine un proiect plin-ochi de texte care urmau să apară pe un site. Nu articole, ci bucăți de texte – butoane, mesaje de eroare, mesaje care-ți spun ce trebuie să faci sau ce opțiuni ai, bucăți de frază care se combină între ele. Pentru cei care n-au avut șansa de a traduce software, jocuri, site-uri și alte asemenea, o explicație: noi nu primim jocul, site-ul sau programul, ci doar textele care vor apărea acolo, puse într-un tabel de Excel, cu etichete și, dacă avem mult noroc, cu comentarii ca să știm ce sunt.

A sări de cinci ori pe geam de la etajul doi

Am fost sâmbătă la lansarea cărții „Șaman” de Kim Stanley Robinson. Kim Stanley Robinson nu era pe acolo, poate pentru că e un scriitor de talie internațională care e destul de greu de adus la capătul pământului fără niciun motiv relevant, așa că lansarea era ținută de doi fani SF și o persoană de la editura Nemira (cartea fiind publicată, evident, la Nemira). Din câte am înțeles, „Șaman” e despre o comunitate primitivă în care oamenii își fac arme, se fac șamani, pictează peșteri și alte asemenea.