Colega: eu știu că e un cuvânt bun pentru „preot” Colega: dar nu-mi vine Colega: nu duhovnic eu: părinte? Colega: grrr ce mă chinuie Colega: nu eu: popă? Colega: nu Colega: ceva ce ar zice un preot Colega: așa, bisericesc Colega: nu găsesc în dex Colega: gen pastor Colega: dar nu pastor eu: din câte știu, se părintesc unul pe celălalt eu: sau unii pe alții, mă rog. Colega: da, dar mai e un termen

Aveam Ubik de Philip K. Dick în bibliotecă – Nemira, ediția a doua revizuită din 2006, tradusă în 1994 de Ștefan Ghidoveanu (al cărui nume îmi suna ușor cunoscut). Pentru că Eftimie zicea că e mișto și am presupus că vorbește de varianta tradusă – și am mai auzit recomandarea și la alții. Am dat de un roman aproape neinteligibil pe alocuri, plin de ciudățenii lingvistice. Nu din cauza lui Philip K.

Acum mulți ani, am citit o carte de Osho publicată la Editura RAM. Nu mai țin minte cine a tradus-o, pentru că am o memorie ca o sită când e vorba de nume, dar țin minte că am dat peste un pasaj care suna cam așa (îl aproximez din memorie): Era odată un psiholog ateu, căruia îi plăcea să dezbată problema existenței lui Dumnezeu cu cei care veneau în vizită, așa că înrămase un citat și-l pusese pe peretele din sufragerie: „Dumnezeu nu mai există.

Acum mai bine de un an m-a contactat cineva de la o firmă mare de traduceri, cu un text care spunea cam așa ceva (dar mai profesionist): „Salut, am văzut că ești traducătoare, am văzut că te joci pe calculator – nu vrei să traduci jocuri pentru noi?” Evident că răspunsul a fost „Ba da.” Altfel nu scriam articolul de azi. Am semnat câteva hârtii preliminare (un acord de confidențialitate, termeni și condiții, hârțogăraie), după care am aflat mai multe despre ofertă.

Stăteam și lucram când mi-a trecut prin minte că m-aș întoarce pe o anumită străduță de pe docuri, unde erau tot felul de restaurante șic înghesuite unele în altele, o cafenea modernă menită să ia ochii turiștilor, bărulețe retro, ușor prăfuite, ceva localuri asiatice pitite între clădiri și un aer nu foarte îngrijit, dar pitoresc. Am prins gândul din zbor și l-am urmat până la Sf. Gheorghe – momentan tot numai o săpătură, frumos, dar fără să fie prea deosebit.

În această frumoasă dimineață, la o oră pe care n-am recunoscut-o pentru că de obicei n-o văd, m-au sculat din somn doi bărbați cu priviri hotărâte și o stare de trezie intimidantă. „Ce vreți, mă?” am zis, scoțând Kindle-ul de sub pernă ca pe un pumnal tocit. „Să ne spui cum e viața de traducător,” au răspuns în acel straniu sincron al personajelor din poveștile inventate. „Cum traduci, poți trăi din asta, e greu din cauză că sunt diferențe între engleza americană și cea britanică?

Câteva locuri de muncă foști colegi de facultate și masterat (filologie): profesoară de engleză în București profesoară de engleză în Spania lucrătoare call center (treapta ce mai de jos a carierei pe care o poți atinge ca filolog) editor audio traducător account manager travel writer asistent universitar bucătăreasă (genul simandicos, nu la cantina din colț) editor/jurnalist project manager Listă domenii din care am tradus: fantasy, SF, umor (ro-en) spiritualitate, dezvoltare personală (en-ro) filosofie (en-ro) stringuri din jocuri (en-ro) articole de eSports (en-ro) replici personaje din jocuri (en-ro) articole ale dezvoltatorilor (en-ro) bannere (pentru vânzări) (en-ro) subtitrări (en-ro) Listă de domenii din care mi-a prins bine să știu ceva (sau să aflu repede):

Duminică am trecut și eu pe la Bookfest, de unde m-am ales cu mult mai multe cărți decât estimasem inițial că aș vrea să iau. Am trecut pe la Datagroup, unde Dracula’s Kitchen arăta mai mult decât excelent și de unde am cumpărat și am primit cărți de Sergiu Someșan (cele mai noi apariții: URSSA și Vampirul din strada Sforii), am văzut unele dintre cele mai frumoase coperți la Editura All(fa?

Mai demult credeam că trebuie că traducătorii de softuri și de jocuri sunt cam pafariști de felul lor. În fond, dacă folosești unele programe în română dai peste tot felul de butoane a căror denumire are o logică în engleză, dar în română denumirea respectivă are doar o legătură tangențială cu funcția butonului. Mă întrebam ce fel de om trebuie să fii ca să vezi o fereastră cu un titlu și să traduci titlul ăla de parcă ar fi vorba de cu totul altceva în propoziție.

Sunt pe Facebook în vreo două grupuri mai mari și mai vorbărețe de traducători – unul de traducători români, unul de traducători străini. Grupul de români e în principiu axat pe muncă, legislație, întrebări punctuale și întrebări gen „cum traduci x?” Grupul de străini e pentru stat la o șuetă, discutat oferte de muncă, relaxat și vorbit despre principii. Acum câteva zile pe grupul de străini a venit cineva să facă un anunț: (rezumatul în română e mai jos)