Văd că se tot discută dacă se deschid școlile în toamnă și se fac tot felul de scenarii în funcție de numărul de cazuri. N-am chef să scriu o postare mai lungă pe tema asta, dar sunt câteva lucruri la care mă gândeam: Școlile sunt pepiniere de viruși, lucru care se vede de fiecare dată când e sezon de gripă. Există mentalitatea că ești un mic erou dacă te duci la școală/muncă deși te simți rău.

N-am avut niciodată talent la lucru manual. Pe tot parcursul școlii m-am considerat deosebit de nepricepută și după nu mi-am bătut capul. Bunică-mea tricota. Un frate de-ai bunicului făcea goblenuri. Maică-mea știe să croiască un pic, să croșeteze și să tricoteze (deși nu prea are răbdare). Taică-meu știe să croiască un pic. Eu… eu nimic. Asta până nu demult, când mi-am dat seama că n-am nimic de demonstrat nimănui și că am libertatea să o dau în bară cât vreau eu, mai ales în ce privește hobby-urile.

Acum vreo două luni spuneam că Covid-19 e un virus, nu o invazie tătară și că trebuie să fim inteligenți, nu curajoși. Să ieșim cu pieptul gol în fața dușmanului și să suferim glorios nu ajută pe nimeni și nu e eroic, intimidând dușmanul, ci e o strategie proastă și dăunătoare pe termen lung. Între timp, lumea s-a relaxat aproape complet. Măștile sunt purtate mai mult sau mai puțin, precauțiile sunt luate mai mult sau mai puțin, iar situația începe să devină neplăcută.

Nu prea pun rețete pe blog, cu mici excepții. Asta de azi o postez pentru că e simplă, dar te face să pari mare bucătar, mai ales că mâncarea thailandeză nu e foarte cunoscută pe-aici. În bucătărie, îmi plac mâncărurile care nu cer foarte multă artă, temperaturi fixe, cantități exacte șamd. Gătesc pentru o masă, nu pentru restaurant. Vreau să iasă bine și să nu stau să-i caut în coarne.

Trece timpul și scrisul pe internet începe să devină sinonim cu scrisul pe rețelele de socializare. Mai un Facebook, mai un Twitter, până când cealaltă parte de internet devine oarecum secundară. Asta e o problemă. Sau, mai exact, vine cu o serie întreagă de probleme. În 2017, spuneam că situația ne face vulnerabili. Mai exact, dacă tu ai toată activitatea pe o rețea de socializare, pierzi tot în momentul în care se întâmplă ceva cu rețeaua, ori cu relația ta cu rețeaua.

Mă tot ciocnesc de diverse lucruri și mi-am dat seama că prefer să dau câteva răspunsuri scurte într-o postare decât să dau răspunsuri pe larg în comentarii sau discuții. Tehnic vorbind, ăsta ar fi un articol de „Întrebări frecvente”, dar hai să fim serioși. Nu sunt atât de frecvente întrebările pe aici. Pe categorii: Traduceri În ce privește autorizația de traducător și ANAF-ul, cum pot să…? La un moment dat am scris articolul ăsta și m-am trezit cu o grămadă de întrebări despre hârțogăraie și traduceri.

În perioada asta sunt vreo două scandaluri mari referitoare la sfera feminină care au ajuns la bloggerii mari. Mai exact, un scandal cu o firmă de cosmetice, Plush Bio, și un scandal despre un vlogger (?), Colo, care a spus tâmpenii misogine într-un clip. Se întreabă NW Radu și Zoso de ce nu vorbesc femeile despre chestiile astea, ci vorbesc doar ei, bărbații. Nu sunt persoana cea mai influentă din online, probabil că nu se referă la mine când spun lucrurile astea, dar cine știe.

Bănuiesc că nu sunt singura persoană care se foiește suficient încât să ajungă cu spatele gol noaptea? Nu de alta, dar am mai auzit lumea plângându-se. Părerea mea despre modă e binară: ori ne pasă mai mult cum arătăm și atunci punem utilitatea și confortul pe planul al doilea; ori ne pasă mai mult de utilitate și confort și punem aspectul pe planul al doilea. Zic „pe planul al doilea”, nu „neglijăm”, pentru că nu mi se pare ok să-ți bagi picioarele complet într-un aspect.

După ce am scris articolul în care am analizat filmulețul cu scandalul de la Kaufland, au fost diverși care au rămas cu impresia că oamenii ăia sunt niște eroi care au arătat cum e de fapt sistemul și care au _luptat _pentru drepturile lor ca să reclame o ilegalitate. Ok, **cât de important e adevărul pentru voi? **Întreb ca să știu unde ne situăm ca societate. Când e ok să fii mințit?

Am auzit că unul dintre scandalurile curente este „scandalul termoscanării de la Kaufland”. Mai exact, în Sectorul 5, un individ și soția lui au mers la cumpărături, au refuzat să li se ia temperatura, și s-ar fi lăsat cu tipul bruscat de poliție și lovit la cap. Iată individul: Motivul pentru care s-a ajuns în situația asta e, conform lui și soției, pentru că li se încalcă drepturile cetățenești și se realizează asupra lor acte medicale interzise prin codul penal.